De anul trecut, pacienţii cu hepatite au acces la terapii revoluţionare, fără interferon, dar acestea sunt valabile doar pentru bolnavii cu hepatite cu virus C, nu şi pentru cei cu virus B.
În cât timp vor putea beneficia şi bolnavii de hepatită B de terapii noi şi inovatoare, dar şi cât de importante sunt vaccinurile în lupta organismului cu germenii, ne-a explicat şeful Institutului “Matei Balş”, prof. Adrian Streinu-Cercel.
Florin Condurăţeanu: - Se reaprind speranţele de vindecare în periculoasele hepatite cronice, s-a anunţat o campanie de studii privind unele medicamente noi eficiente. În ce infecţii cu virusuri hepatice se aplică?
Prof. Adrian Streinu-Cercel: - Este vorba de medicamente experimentale, ce se aplică în perfuzii în hepatita B. Răspunsul la ce denumire au sună astfel: momentan aceste noi medicamente experimentale au nume cu coduri.
F. C.: - Hepatita B se tratează mai dificil decât hepatita C şi asta de la dumneavoastră ştiu. Virusul B se infiltrează în interiorul celulei hepatice, în ADN-ul ei. Cum luptă noile medicamente?
Prof. A. Streinu-Cercel: - Tendinţa în terapia cu medicamentele acestea experimentale este să fie scos virusul B din celula ficatului. Cu tratamentul actual, hepatita C se vindecă 98-99%. Prin terapia actuală în hepatita B se inhibă multiplicarea virusului în peste 95% din cazuri, dar virusul B nu este scos din celulă. Aşa se face că, atunci când se întrerupe tratamentul, virusul se reactivează. Noile medicamente experimentale împiedică sinteza componentelor de suprafaţă ale virusului, fără de care virusul B nu poate să existe. În acelaşi timp, medicaţia nouă are potenţial de folosire şi în coinfecţiile B plus D. Virusul D, pentru supravieţuire, are nevoie de componentele de suprafaţă ale virusului B, care sunt inhibate de medicamentele acestea experimentale. Se împuşcă doi iepuri cu un singur foc.
F.C.: - Dacă se folosesc medicamentele experimentale se renunţă la interferon şi la celelalte soluţii de acum?
Prof. A. Streinu-Cercel: - În terapia actuală se utilizează interferon timp de 1 an sau entecavir, tenofovir, adefovir şi, în ultimă instanţă, lamivudină. În tratamentul experimental cu noile medicamente, interferonul va dispărea, noul medicament va fi aplicat împreună cu inhibitorii nucleozidici sau nucleotidici. Bolnavul tratat cu terapia actuală este dependent toată viaţa de medicamente, pentru a nu dezvolta boala cronică. Noile medicamente experimentale vor fi utilizate o perioadă finită, de ordinul săptămânilor, după care se speră scoaterea virusului B din celula hepatică şi vindecarea. Acum, în ţara noastră beneficiază de terapia nouă cu medicamentele experimentale suferinzii care sunt incluşi în studiu, dar cred că în 3-5 ani noua terapia va fi uzuală.
F.C.: - A apărut un curent care contestă vaccinările, se reproşează vaccinului că nu lasă imunitatea omului să lupte cu germenii agresori, astfel că imunitatea individului se şubrezeşte. E valabilă acuzaţia la adresa vaccinurilor?
Prof. A. Streinu-Cercel: - Este eronat, vaccinarea stimulează imunitatatea omului, o face să fie activă. Adică exact invers faţă de reproşul contestatarilor. Noile vaccinuri se produc prin inginerie genetică în majoritatea cazurilor şi se scoate din discuţie o confruntare directă dintre organismul uman şi germeni (virusuri, bacterii). Vaccinurile sunt doar o componentă esenţială din structura microorganismelor punând organismul omului în situaţia de a sintetiza anticorpi specifici neutralizanţi pentru agresori. Aceşti anticorpi vor fi cei care apără întregul organism de apariţia bolii când omul se va întâlni cu germenii respectivi.
Când cumpăraţi în piaţă brânză de la ţărani să cereţi ca negustorul să apuce bucata de brânză cu o mănuşă de plastic acoperind mâna. Dacă vânzătorul are un panariţiu la unghie, de exemplu, contaminează brânza la prinderea cu mâna şi stafilococul generează toxiinfecţii alimentare pentru cel care o mănâncă.