Adulții care nu au reușit să termine clasele primare sau gimnaziul, dar își doresc acest lucru ar putea finaliza mai ușor studiile obligatorii, fără să mai fie nevoiți să meargă zi de zi la școală. Un proiect de lege înregistrat recent la Parlament oferă școlilor posibilitatea să organizeze activitățile din programul „A doua șansă” și în format online sau în regim hibrid, nu doar cu prezență fizică, astfel încât „elevii” care lucrează peste hotare sau au un program imprevizibil la muncă ori se confruntă cu probleme medicale sau dizabilități să nu abandoneze din nou studiile, pe motiv că nu pot ajunge la ore. În forma actuală, programul nu răspunde nevoilor reale ale celor cărora li se adresează, argumentează inițiatorul legii.
Propunerea legislativă, care vizează modificarea și completarea Legii nr.198/2023 privind Legea învățământului preuniversitar, a fost depusă la Senat, săptămâna trecută, de Mircea-Cristian Nicula (senator PSD) și este semnată în total de 27 de parlamentari, majoritatea social-democrați.
Potrivit inițiatorului, proiectul are scopul de a-i sprijini pe cei care n-au finalizat la timp cele opt clase obligatorii și care, deși vor să învețe, „nu pot fi mereu în bancă”.
Programul „A doua șansă”, derulat în prezent de unele unități de învățământ din România, are ca finalitate reintegrarea în sistemul de educație a persoanelor care, din diverse motive, nu și-au finalizat studiile obligatorii, oferindu-le șansa de a-și crește șansele de angajare și de a-și îmbunătăți calitatea vieții.
Conform prevederilor actuale, învățământul obligatoriu este învățământ cu frecvență, iar pentru persoanele care au depășit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei în învățământul primar sau mai mult de 4 ani vârsta clasei în învățământul gimnazial, „învățământul obligatoriu se poate organiza și în forma de învățământ cu frecvență redusă”.
„Frecvența redusă” nu e suficientă pentru cei eligibili
Deși, la momentul adoptării legii, organizarea programului „A doua șansă” a fost „un pas necesar” pentru populația-țintă, „experiența acumulată la nivelul unităților de învățământ și a beneficiarilor indică faptul că limitarea la frecvență redusă nu este suficientă pentru a răspunde nevoilor reale ale celor cărora li se adresează programul”, susține inițiatorul proiectului, precizând că foarte mulți dintre cei eligibili pentru acest program „se confruntă cu bariere obiective care fac dificilă sau chiar imposibilă prezența fizică regulată”, chiar dacă e cu frecvență redusă.
„Este vorba, în principal, despre tineri și adulți din mediul rural și din localități izolate, unde nu există ofertă locală pentru program, iar costurile și timpul alocate deplasărilor sunt prohibitive; despre persoane care lucrează în străinătate, pe perioade mai scurte sau mai lungi, în regim sezonier sau cu program imprevizibil; despre persoane cu dizabilități ori cu probleme medicale care limitează mobilitatea; dar și despre părinți singuri sau persoane cu responsabilități familiale ridicate, pentru care prezența fizică constantă nu poate fi asigurată. În lipsa unei opțiuni legale clare pentru participare online sau hibrid, aceste categorii rămân, de facto, excluse ori sunt supuse unor riscuri sporite de abandon, ceea ce contravine obiectivului fundamental al programului și principiului echității în educație”, se arată în expunerea de motive.
Prin urmare, aleșii propun completarea art. 17 din Legea nr. 198/2023 cu un nou alineat care să introducă, în mod explicit, posibilitatea organizării activităților din programul „A doua șansă” în format online sau în regim hibrid, însă doar „în cazuri justificate și cu acordul conducerii unității de învățământ”.
Distanța mare, programul de la muncă sau problemele medicale
Concret, participarea elevilor la activităţile didactice din cadrul acestui program poate fi în fomat online sau hibrid, în următoarele situaţii:
„- domiciliul elevului se află la distanţă mare de unitatea şcolară organizatoare;
- programul de muncă sau condiţiile familiale ale elevului împiedică prezenţa fizică regulată;
- există probleme medicale sau dizabilităţi temporare ori permanente care limitează mobilitatea elevului;
- alte motive întemeiate, justificate în scris de către elev şi aprobate de conducerea unităţii de învăţământ”.
Prezenţa online a elevului la activităţile didactice va fi echivalată cu prezenţa fizică, „dacă sunt îndeplinite cerinţele de participare şi evaluare stabilite de către conducerea unităţii de învăţământ unde frecventează elevul”, mai prevede proiectul de lege.
Programul „A doua şansă”(clasele I-VIII) se organizează separat de învățământul clasic, iar formatul online sau hibrid va avea la bază o metodologie aprobată prin ordin al ministrului Educației, care va stabili criteriile de eligibilitate, cerințele de asigurare a calității activităților sincrone și asincrone, procedurile pentru verificarea identității și integritatea evaluărilor, precum și reguli de monitorizare a prezenței și progresului, explică inițiatorul în expunerea de motive.
„Educația trebuie să ajungă la toți, chiar și acolo unde timpul sau distanța sunt o piedică. (…) Participarea online nu se face automat, ci școala decide și aprobă fiecare caz, pentru a menține seriozitatea și calitatea programului. Este o lege despre responsabilitate și șansă reală, nu despre formalități, o lege pentru cei care vor să învețe, dar nu pot fi mereu în bancă”, spune senatorul Mircea Nicula, fost inspector școlar în județul Bistrița-Năsăud.
„Infrastructura digitală elementară există”
Participarea la cursuri în sistem online sau hibrid „nu substituie exigența profesională și pedagogică, ci o pune în lucru prin instrumente adecvate: planificarea didactică atentă a activităților sincrone (lecții live) și asincrone (teme, proiecte, portofoliu), feedback regulat, evaluări orale sau practice, recuperări organizate pentru conținuturile care necesită prezență fizică”, arată autorul proiectului, subliniind că, din perspectiva banilor, completarea propusă nu presupune costuri suplimentare pentru sistemul public.
„Infrastructura digitală elementară există, în mare parte, la nivelul unităților de învățământ, iar instrumentele software necesare pot fi utilizate în cadrul licențelor și platformelor deja operaționale. În plus, organizarea online sau hibrid reduce semnificativ costurile indirecte ale beneficiarilor (transport, timp, absențe de la locul de muncă)”, conform expunerii de motive.
Măsura propusă creează „un cadru clar și coerent pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar în rândul beneficiarilor «A doua șansă»”, conchid autorii legii.