Jurnalul.ro Special Anchete După ce au pierdut „grav” alegerile locale, USR-iștii vor să măcelărească legislativ administrația publică locală

După ce au pierdut „grav” alegerile locale, USR-iștii vor să măcelărească legislativ administrația publică locală

de Ion Alexandru    |   

Cu un scor de 6,7% la alegerile locale din 9 iunie, scrutin în urma căruia nu au obținut niciun scaun de președinte de consiliu județean și au câștigat, la nivel național, doar 28 de fotolii de primar, cei de la USR vor să reformeze administrația publică locală.

După ce au anunțat sprijinul total pentru demersul lui Nicușor Dan de a lăsa sectoarele Bucureștiului fără bugete și fără atributul de a emite autorizații de construire, cei de la USR au depus o avalanșă de proiecte de lege în Parlament, pentru „eficientizarea” administrațiilor locale. Spre exemplu, vor ca localitățile cu mai puțin de 3.000 de locuitori să nu mai aibă funcția de viceprimar. 

De asemenea, vor să lase primarii acestor localități fără consilieri personali. Mai mult, USR vrea ca instituțiile publice locale „mici” să nu mai aibă aparat administrativ propriu, cum ar fi serviciu de contabilitate, departament juridic, birou de resurse umane sau șoferi. Tot cei de la USR au depus în Parlament un proiect de lege privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin desființarea județelor și prin înființarea a opt superjudețe. Această măsură ar duce la dispariția a 208 orașe cu mai puțin de 10.000 de locuitori, printre care se numără și orașul Sinaia. În paralel, același partid vrea, prin lege, să se instituie permisiunea oricărui cetățean de a filma ședințele consiliilor locale și de a le transmite live, pe rețelele de socializare.

Un deputat USR face dovada unei ingeniozități neobișnuite, în această perioadă, prin seria de proiecte de lege depuse în Parlamentul României, pentru a lipsi de fonduri, autoritate și personal administrațiile publice locale. 

Interesant este că aceste idei de reformă administrativă sunt supuse dezbaterii forului legislativ în perioada în care noii aleși locali, votați la alegerile locale din data de 9 iunie 2024, urmau să-și preia mandatele, iar printre cei care au predat o parte din aceste mandate sunt reprezentanți ai USR, care nu au mai primit votul cetățenilor la ultimul scrutin pentru desemnarea reprezentanților administrației publice locale din România.

Relevant în acest sens este rezultatul pe care cei de la USR, partid din rândurile căruia face parte și deputatul inițiator al acestor proiecte legislative, Alin Gabriel Apostol, l-au obținut la scrutinul local din 9 iunie. Alianța Dreapta Unită, formată din USR, Forța Dreptei și Partidul Mișcarea Populară, nu a obținut nici măcar un singur mandat de președinte de consiliu județean. La aceleași alegeri, aceeași alianță a obținut 75 de mandate de consilier județean, 28 de mandate de primar și 961 de mandate de consilier local, reprezentând o pondere de 6,7% din total. Spre comparație, PSD a obținut, la aceleași alegeri, 16.509 mandate de consilier local, PNL a lat 12.802 mandate, AUR a obținut 3.527 de mandate, iar UDMR 2.525 de mandate.

Comunele și orașele mici, fără viceprimar

Având în vedere acest bilanț dezastruos, nu este de mirare faptul că pe rolul Camerei Deputaților a fost înregistrat, recent, un proiect de lege semnat de către deputatul USR Alin Gabriel Apostol, care are ca obiect modificarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2018 privind Codul administrativ.

Parlamentarul USR susține, în expunerea de motive care însoțește demersul legislativ în cauză, că în România sunt 1.157 de unități administrativ-teritoriale cu o populație, după domiciliu, sub 3.000 de locuitori, dintr-un total de 3.228 de UAT-uri. „Din cele 1.157 de UAT-uri sub 3.000 de locuitori, 416 sunt comune sub 1.500 de locuitori, 735 sunt comune între 1.500 și 3.000 de locuitori, iar 6 sunt orașe între 1.500 și 3.000 de locuitori”. „Prin prezenta propunere legislativă, respectiv intervenția asupra articolului 148 alineat 1, funcția de viceprimar dispare pentru unitățile administrativ-teritoriale sub 3.000 de locuitori, adică pentru 1.157 dintre acestea”, mai precizează deputatul în cauză.

Astfel, conform expunerii de motive citate, „potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea unitară a personalului plătit din bani publici, salariul unui viceprimar de comună sub 3.000 de locuitori este de 3 ori valoarea salariului minim brut de bază, respectiv 3 ori 3.000 de lei, adică 9.000 de lei pe lună. Dispariția funcției de viceprimar într-o comună sub 3.000 de locuitori rezultă în economii de 108.000 de lei anual la bugetul respectivei unități administrativ-teritoriale. Economiile anuale la bugetele locale se ridică la valoarea de 16.884.000 de lei pe an sau la aproximativ 34 de milioane de euro”.

Atribuțiile, preluate, prin rotație, de consilieri

Mai mult, același deputat mai susține că „tot potrivit legii-cadru, viceprimarul unui oraș sub 10.000 de locuitori încasează lunar un salariu de 4,5 ori valoarea salariului minim de bază brut, respectiv de 4,5 ori suma de 3.000 de lei, adică 13.500 de lei pe lună sau 162.000 de lei pe an. Dispărând funcțiile de viceprimar ale orașelor sub 3.000 de locuitori, dispar șase astfel de funcții, ceea ce înseamnă o economie la bugetele locale de 972.000 de lei pe an sau aproximativ 200.000 de euro pe an”.

Iar lucrurile nu se opresc aici. În același proiect de lege, se mai propune o „reformă”. Autorul arată că legea vrea să afecteze și articolul 436 din Codul administrativ și vizează „desființarea posturilor de consilieri personali ai primarilor pentru unitățile administrativ-teritoriale sub 3.000 de locuitori”.

„La acest moment, consilierii personali ai primarilor își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată. În ceea ce privește nivelul salarial, salariile de bază se stabilesc prin hotărâri ale consiliilor locale. Dacă ne raportăm doar la salariul minim brut, putem aprecia o economie de 10.413.000 de lei pe lună sau de 124.956.000 de lei pe an, adică aproximativ 25 de milioane de euro”, se mai arată în expunerea de motive.

Nu în ultimul rând, deputatul USR mai propune ca, pentru preluarea atribuțiilor viceprimarului, „consiliile locale pot îndeplini această funcție prin rotativă sau doar în situațiile în care primarul nu își poate exercita atribuțiile. Având în vedere că funcția de viceprimar nu este una aleasă direct de către cetățeni, considerăm că prezenta propunere legislativă nu este de natură să afecteze procesul electoral la nivelul alegerii autorităților administrației publice locale”.

Acest proiect de lege este susținut cu semnături și de către deputații USR Emanuel Ungureanu și Claudiu Năsui și se află în consultare publică până pe data de 16 decembrie 2024.

Centralizarea contabilității, resurselor umane și a achizițiilor publice

Aproape concomitent, tot deputatul Alin Gabriel Apostol a mai înregistrat la Parlament un alt proiect legislativ, PLX 627/2024, care are drept obiect tot modificarea OUG 57/2019 privind codul administrativ.

De această dată, proiectul este explicat, în sensul că „pentru a eficientiza costurile de personal și a optimiza utilizarea acestuia, anumite activități din instituțiile aceluiași ordonator principal de credite vor fi desfășurate de compartimente comune, care vor oferi servicii partajate pentru toate instituțiile subordonate”. Mai exact, „aceste activități includ contabilitatea, serviciile juridice, resursele umane, achizițiile publice și transportul (șoferii)”.

Parlamentarul USR susține că această propunere legislativă „are ca scop reorganizarea instituțiilor publice aflate în subordinea consiliilor județene, consiliilor locale și serviciile publice deconcentrate, cu excepția celor din domeniile învățământ, sănătate și special”.

În document se precizează că, în cadrul instituțiilor publice subordonate aceluiași ordonator principal de credite „există o risipire a resurselor financiare și umane atunci când fiecare instituție mică gestionează separat activități administrative precum contabilitatea, juridicul, resursele umane, achizițiile publice și transportul. „Instituțiile publice cu mai puțin de 100 de posturi au o structură organizațională subdimensionată pentru a justifica menținerea unor compartimente dedicate acestor funcții. Personalul specializat în aceste domenii este subutilizat, generând costuri suplimentare pentru bugetul public, în contextul în care activitatea desfășurată în aceste compartimente este, adesea, mimimă. Prin centralizarea acestor activități într-un singur compartiment care să deservească toate unitățile subordonate primăriei se reduce semnificativ redundanța și se elimină risipa de resurse”, mai adaugă parlamentarul USR.

În acest sens, Alin Gabriel Apostol este de părere că „partajarea serviciilor între instituțiile mici va duce la creșterea calității actului administrativ, deoarece aceste activități pot fi gestionate de echipe dedicate. (…) Reorganizarea răspunde nevoii de raționalizare a cheltuielilor publice și de modernizare a administrației, aducând beneficii pe termen lung în ceea ce privește eficiența și sustenabilitatea sistemului public”.

Ca și primul proiect, și acesta din urmă este susținut cu semnătură și de deputatul USR Claudiu Năsui, el aflându-se în consultare publică până în data de 16 decembrie 2022.

Se propune dispariția a 208 de orașe și apariția a 8 superjudețe

Cele două proiecte de lege fac parte dintr-o serie de demersuri legislative și politice declanșate de cei de la USR, după ce au pierdut, la alegerile locale din 9 iunie 2024, mai multe funcții de primar în teritoriu, în special primăriile sectoarelor 1 și 2 din București. 

Un prim pas în acest plan este susținerea referendumului organizat de edilul Capitalei, Nicușor Dan, care vrea sprijin popular chiar în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, scopul fiind acela de a lăsa toate sectoarele Bucureștiului fără venituri din taxe și impozite locale și fără atributul emiterii autorizațiilor de construire, iar partidul condus de Elena Lasconi plusează și vrea să lase 208 localități importante din România fără statutul de oraș. Printr-un alt proiect de lege depus la Parlament, USR vrea reorganizarea teritorială a României, prin comasarea actualelor județe în opt superjudețe. Mai mult, comunele nu vor putea avea mai puțin de 3.000 de locuitori, iar orașele nu vor putea avea acest statut dacă în ele nu domiciliază mai puțin de 20.000 de persoane. 

Problema este că 208 orașe se află în această situație, printre care unele de importanță deosebită, cum ar fi Sinaia, capitala de vară regilor României. Mai mult, dacă legea va trece de Parlament, în forma propusă de aleșii progresiști, alegerile locale din 9 iunie 2024 ar urma să rămână fără obiect, deoarece, odată cu reorganizarea administrativ-teritorială, ar urma să fie organizate din nou alegeri locale pe întreg teritoriul României.

Reîmpărțirea teritorială a țării face obiectul unui proiect de lege inițiat de doi deputați și de un senator, toți de la USR, inițiativă care, dacă ar trece de Parlament, în formula propusă, ar desființa toate județele și ar reînființa, în loc, doar opt. De asemenea, ar dispărea nu mai puțin de 208 orașe și mii de comune. 

Ședințele consiliilor locale, transformate în show-uri live, pe Facebook

„Jurnalul” a dezvăluit, recent, că doi parlamentari USR vor să modifice, încă o dată, Codul Administrativ, astfel încât orice persoană să poată participa la lucrările ședințelor consiliilor locale. Mai mult, odată ce participă, ar trebui să primească dreptul, neîngrădit în niciun fel, să filmeze aceste ședințe și să distribuie conținutul înregistrărilor pe internet și pe rețelele de socializare. În același timp, tot prin lege, consiliile locale însele ar urma să fie obligate să transmită în direct pe pagina de internet proprie sau pe conturile de socializare asociate aceste ședințe. Mai mult, înregistrările acestor ședințe ar trebui să fie arhivate, pentru ca și cetățenii care nu au participat la lucrări să „cerceteze” ulterior acest conținut.

În discuție este vorba despre proiectul de lege PLX 622/2024, reprezentând o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Codului Administrativ, proiect de lege inițiat de deputații USR Alin Gabriel Apostol și Diana Stoica.

Cei doi explică, în expunerea de motive, că proiectul legislativ are scopul „de a întări transparența în administrația publică”.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri