Doi candidați care au participat la acest scrutin cer Curții Constituționale anularea primului tur. Cel puțin una dintre aceste cereri se referă la vicierea alegerilor, la fraude în legătură cu finanțarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu, cel care s-a clasat pe primul loc în seara zilei de 24 noiembrie. Este pentru prima dată când, la doar câteva zile după primul tur al unor alegeri prezidențiale, este convocat Consiliul Suprem de Apărare al Țării (CSAT), pentru a se discuta despre „posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”.
Astăzi, atât CSAT, cât și CCR urmează să se întrunească, pentru a da curs acestor chestiuni. Dacă CCR va admite una dintre sesizările primite și dacă va constata că există dovezi pentru invalidarea rezultatului alegerilor, atunci primul tur de scrutin se va anula, iar alegerile prezidențiale vor fi reluate de la zero. Însă acesta este doar un punct intermediar în care Curtea Constituțională poate fi chemată să invalideze alegerile prezidențiale. În cazul în cazul în care primul tur nu va fi anulat, după al doilea tur, în eventualitatea în care Călin Georgescu va câștiga alegerile, mandatul său urmează să fie validat numai de către CCR. Există un precedent, de la începutul lunii trecute, când CCR a invalidat candidatura la alegerile prezidențiale a Dianei Șoșoacă, pentru atitudini împotriva apartenenței României la UE și la NATO. Atitudini care, în declarațiile făcute de Călin Georgescu la diverse podcast-uri sau intervenții în media, pot conduce la rezultatul invalidării mandatului de președinte al României.
Niciodată în istoria post-decembristă nu a existat o situație mai tensionată în plin proces electoral pentru alegerea președintelui României. Călin Georgescu, candidatul care, fără partid, fără structură, fără fonduri uriașe investite, a reușit să scoată din cursa prezidențială candidații primelor cele mai importante partide politice parlamentare. Marcel Ciolacu, lider și candidat al PSD, George Simion, președinte și candidat al AUR, dar și Nicolae Ciucă, președinte și candidat al PNL, au fost eliminați din finala prezidențială de Călin Georgescu, acesta ajungând în turul al doilea, pe primul loc, să se confrunte cu Elena Lasconi, de la USR.
Șocul acestor rezultate este atât de mare, cu cât încep să iasă la iveală o serie de informații de o gravitate fără precedent. Puțin mai jos, vom vorbi despre două cereri de anulare a alegerilor prezidențiale, formulate de doi competitori, cereri înaintate Curții Constituționale a României. În aceste cereri se vorbește, printre altele, despre o „fraudă comisă de candidatul independent Călin Georgescu, care a încălcat Legea 334/2006 cu privire la finanțarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale”.
Există însă un precedent care poate conduce la anularea validării mandatului de președinte al României, dacă Georgescu va câștiga și turul al doilea, din 8 decembrie 2024, în situația în care contestațiile de la CCR privind primul tur nu vor fi admise.
Eliminarea unui candidat pe motive de anti-NATO poate avea efect din nou
Pentru a înțelege cum ar putea fi posibil să se ajungă în situația invalidării mandatului unui președinte ales al României, trebuie trecute în revistă două declarații făcute de Călin Georgescu, în legătură cu NATO și Uniunea Europeană. În 21 iunie 2024, la TVR3, Călin Georgescu a afirmat: „referitor la NATO, dacă lucrurile continuă în felul ăsta, evident că nu ne interesează. Pentru ce să stai într-un club care nu oferă siguranță?”.
Un ziar rusesc, Angumenty i Facty, susține: „Georgescu crede că UE și NATO nu răspund intereselor României”.
La începutul lunii octombrie, Curtea Constituțională a admis o contestație formulată împotriva înscrierii candidaturii Dianei Iovanovici Șoșoacă în cursa pentru alegerile prezidențiale, pentru exact astfel de abordări. În plângerea depusă, se precizează că Diana Șoșoacă „a contribuit la diseminarea propagandei ruse prin discreditarea NATO, fapt ce a pus România într-o poziție dificilă la nivel internațional, în rândul partenerilor occidentali”. Este, de asemenea, citat un pasaj dintr-o luare de poziție a candidatei Șoșoacă, potrivit căreia „acum suntem un stat sclavagist, nu suntem o colonie, suntem sclavi aserviți SUA. Nici UE nu înțelege că e aservită SUA. Este o colonie care joacă rolul de prostănacul Americii. Din război s-a ales praful de Europa și de economia ei. SUA nu au nevoie de competitori”.
În consecință, autoarea contestației susținea: „Toate aceste luări de poziție oficiale (nu speculative) pe care le-a avut sunt de natură să amenințe ordinea constituțională în România, prevederile art. 1, alin. (1), (3) și (5) din Constituție fiind simple sugestii demne de ignorat, după bunul său plac. În același sens, intențiile doamnei Șoșoacă în legătură cu scoaterea României din NATO și ieșirea din Uniunea Europeană (RoExit) sunt contrare literei și spiritului Legii fundamentale a statului român, care la art. 148 și 149 a punctat importanța aderării României la Uniunea Europeană și la NATO. Or, și această conduită, cu caracter vădit anticonstituțional, putea și trebuia să fie luată în considerare de către BEC la momentul emiterii deciziei de înregistrare a candidaturii doamnei Șoșoacă, întrucât se poate prefigura cu ușurință faptul că acest candidat, dacă va deveni Președinte al României, va continua să nesocotească Constituția”.
Apartenența la NATO și UE nu se discută
Ei, bine, în motivarea hotărârii adoptate în acel caz, Curtea Constituțională a precizat: „Integrarea euroatlantică și faptul că România face parte din marea familie europeană care se fundamentează pe ideea de stat de drept și democrație reprezintă un punct de reper în istoria constituțională a statului, care indică o opțiune ireversibilă de tip constituțional. Este axiomatic că însăși adoptarea Constituției din 1991 are semnificația respingerii regimurilor de tip totalitar, autoritarist sau anarhic, ceea ce înseamnă că pârghiile democratice nu pot fi folosite în scopul distorsionării/deformării/contestării a înseși ordinii constituționale astfel instaurate sau a parcursului european al României. Apartenența la UE și la NATO constituie garanția politică, respectiv militară a evoluției democratice a statului și a asigurării existenței statului de drept”.
Astfel, precizează Curtea Constituțională, „apartenența la UE și la NATO sunt opțiuni fundamentale constituționale pentru democrație și reprezintă finalitatea unui lung și anevoios proces politico-istoric realizat prin efortul întregii societăți românești și, în aceste condiții, reprezintă garanții ale valorilor înscrise în Constituție, fiind consacrate, de altfel, în mod expres, prin aceasta. Erodarea acestor valori și garanții echivalează cu o respingere a opțiunilor democratice fundamentale statornicite prin înlăturarea regimului dictatorial-comunist și impuse de imperativele Revoluției din decembrie 1989 și de voința suverană a poporului român”.
Dreptul de a fi ales poate fi sancționat în astfel de situații
Mai mult, în respectiva hotărâre se subliniază: „Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Mai mult, președintele este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, reprezintă statul în relațiile externe, participă la reuniunile Consiliului European, for care oferă Uniunii Europene impulsurile necesare dezvoltării acesteia și îi definește orientările și prioritățile politice generale din Tratatul privind Uniunea Europeană, precum și la reuniunile la vârf ale NATO. Așadar, responsabilitățile Președintelui României sunt esențiale, astfel că persoana care candidează pentru această funcție trebuie să prezinte garanții cu privire la îndeplinirea atribuțiilor prezidențiale (…). Astfel, lezarea valorilor constituționale și propaganda anticonstituțională realizată de candidat trebuie constatate și sancționate prin mijloace specifice de drept constituțional din perspectiva dreptului de a fi ales”.
Concret, „declarațiile publice, luările de poziții și exprimarea unor convingeri în contradicție cu valorile constituționale și cu exigențele unei societăți democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Șoșoacă, în calitate de candidat la funcția de Președinte al României, pune la îndoială și desconsideră obligația de respectare a Constituției prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanții esențiale ale valorilor și opțiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE și al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituției și apărarea democrației - condiții pentru a candida la funcția de Președinte al României - sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta”, mai susțin judecătorii instanței de contencios constituțional, care, în încheierea pledoariei, au dispus anularea înregistrării candidaturii Dianei Iovanovici Șoșoacă.
Sunt trei momente în care Curtea Constituțională poate interveni în procesul electoral
Decizia CCR în cazul Șoșoacă este definitivă, general obligatorie și se aplică numai pentru viitor, devenind jurisprudență obligatorie pentru situații identice. Iar una dintre situațiile identice poate fi cea a lui Călin Georgescu. Candidatura câștigătorului primului tur al alegerilor prezidențiale nu a fost invalidată, pentru simplu motiv că nu a depus nimeni o contestație în care să se rețină elementele conținute în plângerea contra Dianei Șoșoacă.
Însă Curtea intervine în procesul electoral al scrutinului prezidențial în trei situații. Prima, la validarea candidaturilor, înaintea primului tur de scrutin, a doua la validarea rezultatelor primului tur de scrutin, iar a treia oară, după turul al doilea, la validarea rezultatelor alegerilor și la validarea mandatului președintelui ales.
Conform articolelor 52 și 53 din Constituția României, Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor alegerilor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa în al doilea tur de scrutin. În acest caz, Curtea va dispune refacerea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor. De asemenea, Curtea Constituțională validează rezultatul fiecărui tur de scrutin, asigură publicarea rezultatului în Monitorul Oficial și validează rezultatul alegerilor pentru președintele ales.
Aici este punctul în care situația poate fi aruncată în aer. Dacă după al doilea tur, în termenul legal de trei zile, la CCR se va depune o contestație a rezultatului alegerilor și a validării mandatului pe motivele care au stat la baza eliminării din cursa prezidențială a Dianei Șoșoacă, atunci putem asista la o decizie a CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din România și la refacerea acestora, începând cu primul tur de scrutin.
Ședință de urgență a CSAT și două contestații la CCR, în aceeași zi
Ieri, președintele României, Klaus Iohannis, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare al Țării, care va avea loc astăzi, 28 noiembrie 2024, începând cu ora 14.00, la Palatul Cotroceni. „Pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului se află analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral”, se arată în acest anunț.
Tot ieri, la CCR, doi competitori electorali, Sebastian Constantin Popescu și Cristian Terheș, au depus cereri pentru anularea primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Cel puțin una dintre aceste cereri are legătură cu candidatura lui Călin Georgescu. Este vorba despre sesizarea formulată de Sebastian Constantin Popescu, acesta arătând că „rezultatul alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a fost stabilit în urma unei fraude comise de candidatul independent Călin Georgescu, care a încălcat Legea 334/2006 cu privire la finanțarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, a ascuns sursele de finanțare, a înșelat electoratul printr-o campanie masivă în mediul online în care se promova drept omul mesianic care se luptă cu mâinile goale și cu ZERO lei bani de campanie, cu întreg sistemul politic din România. S-a promovat drept candidatul corect și cinstit, numai bun de votat de români, în timp ce el a fraudat legea electorală prin finanțare ilegală a întregii campanii electorale, având susținere din afara granițelor țării, din partea unor entități statale cu scopul de a destabiliza România”.
Conform lui Popescu, rolul prevederilor legale cu privire la campania electorală este acela de a preveni orice imixtiune străină în alegerile interne ale României, „ca să nu permită altui stat să finanțeze candidați independenți și/sau partide politice și prin intermediul lor să preia puterea în România. Or, prin nedeclararea surselor de finanțare a propriei campanii electorale, Călin Georgescu, prin intermediul celor care se află în spatele său, a deturnat rezultatul democratic al alegerilor din România. Un om care încalcă legile statului român, care acceptă finanțare și sprijin din afara României, un om care nu declară banii pe care-i primește în campania electorală prezidențială, un om care înșală românii, nu poate să devină președintele României”.
„Candidatul Călin Georgescu a declarat cheltuieli zero, deși campania sa a implicat o prezență masivă pe rețelele de socializare, cu mii de videoclipuri și materiale distribuite. Distribuirea și producția acestor materiale implică costuri semnificative (echipamente, logistică, personal), imposibil de acoperit fără resurse financiare consistente. Prin urmare, discrepanța dintre activitatea vizibilă de campanie și lipsa cheltuielilor declarate reprezintă o încălcare gravă a normelor legale”, mai arată contestatarul.
Cele două plângeri urmează să fie soluționate astăzi.