La aproape doi ani de la invazia din Ucraina, sondajele de opinie arată că Putin are asigurată victoria, într-un scrutin care îi va oferi încă șase ani la conducerea Rusiei și l-ar putea transforma în cel mai longeviv lider al țării, de la Stalin încoace.
Farsa acestor alegeri nu mai este deja un secret pentru nimeni, în condițiile în care, aprobați de Kremlin, „contracandidații” lui Putin au o singură sarcină: ei trebuie să se asigure că liderul suprem câștigă cu un scor zdrobitor.
Alegeri de ochii lumii. Goana după procente
În cea mai mare parte a țării votul este organizat în perioada 15 - 17 martie. La urne sunt așteptați peste 112 milioane de persoane.
Rezultatul alegerilor prezintă interes doar din punct de vedere al scorului cu care Putin, care candidează independent, va fi reales. Recent, presa controlată de stat, aproape singura rămasă în Rusia, a publicat un sondaj care îl dă pe Putin câștigător, cu circa 82% din voturile exprimate.
El a mai fost ales în anii 2000 (cu 53,44%), 2004 (cu 71,91%), 2012 (cu 64,35%) și 2018 (cu 76,7%).
Limitat la două mandate consecutive de Constituția din 1993, Putin n-a mai candidat în 2008, lăsându-l pe apropiatul său, Dmitri Medvedev, să preia președinția. Medvedev, în schimb, l-a numit pe Putin prim-ministru.
Reales în funcția supremă în 2012, după ce a scăpat de constrângerea constituțională asupra mandatelor consecutive, fostul ofițer KGB a avut grijă să modifice legea fundamentală în două etape: mai întâi, a extins durata mandatului prezidențial, ceea ce i-a asigurat o ședere de șase ani la Kremlin, din 2018.
Apoi, în 2020, sub pretextul că limitează numărul de mandate de președinte la două, indiferent de circumstanțe, a resetat din nou contorul la zero în ceea ce-l privește: poate să candideze în 2024 și mai are dreptul la încă un mandat, din 2030.
Teoretic, el ar putea să conducă, de la Kremlin, Rusia până în 2036, când va împlini 84 de ani.
Un barometru pentru susținerea războiului
Votul prezidențial, întins pe trei zile, este o premieră în Rusia. O premieră este, de asemenea, votul online pentru funcția de președinte.
În regiunile anexate ilegal din Ucraina, autoritățile de ocupație au făcut eforturi serioase să scoată oamenii la urne, deși e clar pentru toată lumea care va fi clasamentul final.
Însuși Putin le-a transmis alegătorilor ruși să vină să voteze, pentru că "fiecare vot este valoros și important".
Președintele rus nu și-a făcut, practic, campanie, cu toate că există materiale electorale și clipuri TV care îndeamnă la realegerea lui.
Această agitație pentru a aduce câți mai mulți cetățeni în cabinele de vot este explicată de analiști și de cei care-l cunosc bine pe președintele rus prin faptul că Putin vrea să obțină, practic, un mandat popular pentru a continua războiul în Ucraina.
Abbas Galliamov, omul care i-a redactat discursurile lui Putin în trecut și care a părăsit Rusia, susșine că scrutinul prezidențial din 15 - 17 martie va fi "un referendum pe tema războiului, iar un vot pentru Putin va deveni un vot pentru război".
Leonid Volkov, fost consilier al lui Aleksei Navalnîi și victima recentă a unui atac violent în Lituania, unde s-a refugiat, afirmă, la rândul lui, că alegerile din Rusia sunt un circ organizat pentru a produce ideea unui sprijin popular copleșitor față de Putin.
"Trebuie să înțelegeți ce înseamnă «alegerile» din martie pentru Putin. Acestea reprezintă un efort de propagandă pentru a răspândi deznădejdea în rândul electoratului", suținea Volkov, luna trecută.
Eliminarea adversarilor
La cârma Rusiei de aproape un sfert de secol, fostul ofițer de informații a ales războiul ca mijloc de a încerca să readucă țara la poziția de pol mondial de putere, așa cum fusese pe vremea URSS.
Cu o suprafață ce acoperă 11 fusuri orare, dar cu un PIB sub al Germaniei în termeni de paritate a puterii de cumpărare, Rusia nu s-a putut impune ca model alternativ la Occident nici din punct de vedere economic-industrial, nici din punct de vedere ideologic, nici diplomatic și nici din alte perspective.
Moștenitoare a arsenalului atomic al URRS, țara a dezvoltat după disoluția lagărului comunist o corupție endemică, trecând rapid prin etapa acumulării sălbatice de capital pe baza a ceea ce, odinioară, a constituit proprietatea comună.
Noii oligarhi, în general legați într-un fel sau altul de fostele servicii ruse de represiune, au constituit insule de putere, finanțându-și impunitatea prin mită către clasa politică și către birocrații de top din instituțiile de stat. Paradigma avea să se schimbe odată cu venirea lui Putin la conducere, în anul 2000.
Acesta a fost liderul care și i-a subordonat pe oligarhi, oferindu-le, în contrapartida sprijinului, acces la resursele statului sau eliminându-i, atunci când socotelile lor nu s-au potrivit.
În ceea ce-i privește pe cei care l-au înfruntat deschis pe președinte, aceștia au fost persecutați, arestați, forțați să plece în exil sau executați demonstrativ, în stradă.
Un trio ales pe sprânceană
Pentru a păstra aparența unui scrutin, aparatul electoral subordonat regimului președintelui rus a selectat un trio de contracandidați neproblematici.
Este vorba despre Nikolai Haritonov, din partea Partidului Comunist, de Leonid Sluțki, din partea Partidului Liberal Democrat (naționalist), și de Vladislav Davankov, din partea formațiunii Poporul Nou.
Cei trei au susținut, în general, Kremlinul și politicile sale, inclusiv invazia Ucrainei.
Alegerile anterioare au arătat că este extrem de puțin probabil ca astfel de candidați să obțină suficiente voturi pentru a reprezenta o provocare reală.
La scrutinul prezidențial din 2018, al doilea clasat, comunistul Pavel Grudinin, a adunat 11,8% din voturi, comparativ cu cele aproape 77% în favoarea lui Vladimir Putin.
Ultima opoziție politică reală pare să fi murit în închisoare, odată cu Aleksei Navalnîi.
Survenit cu o lună înainte de alegeri, decesul celui mai proeminent critic al lui Putin a risipit orice urmă de îndoială cu privire la controlul pe care liderul rus îl exercită în țara sa.
Înainte de moarte, Navalnîi l-a mai sfidat o dată pe președintele a cărui corupție a dezvăluit-o timp de ani de zile.
Pe 8 februarie, opozantul i-a îndemnat pe angajații serviciului penitenciar să voteze împotriva lui Putin.
"Am o sugestie: să voteze cu orice alt candidat în afară de Putin. Pentru a vota împotriva lui Putin, trebuie doar să votați pentru oricare alt candidat", a spus Navalnîi, cu ocazia unei audieri în instanță, prin videoconferință.
Mai înainte, într-un mesaj postat pe 1 februarie pe o rețea de socializare, el i-a chemat pe alegătorii ruși care nu vor să-l voteze pe Putin să se prezinte la urne pe 17 martie, la ora prânzului, și să formeze cozi lungi. "Ce ne pot face? Vor închide secțiile la ora 12? Vor face un miting pro-Putin la ora 10? Îi vor pune pe cei prezenți pe lista cu suspecți?", a întrebat, retoric, Navalnîi în acest mesaj.
Pregătiri de sărbătoare
Anul acesta, mașinăria de propaganda a lui Putin nu a anunțat niciun eveniment public legat de anticipata sa victorie în alegeri. În 2018, el a sărbătorit cu susținătorii săi la Moscova, în piața Manejnaia de lângă Kremlin.
Presa internațională estimează că scenariul s-ar putea repeta, în condițiile în care pe rețelele sociale ruse circulă informații despre un miting planificat pentru 18 martie, pentru a marca cea de-a zecea aniversare a anexării Peninsulei Crimeea.
Exit poll-urile vor fi disponibile duminică, după scrutin, însă, având în vedere anvergura și durata votului, vor trece câteva zile până când rezultatele oficiale vor fi anunțate.
Recomandări ale MAE român
MAE de la București descurajează prezența cetățenilor români în calitate de observatori la alegerile din Rusia
Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) anunţa, zilele trecute, că nu va recunoaşte legitimitatea alegerilor prezidenţiale organizate de Rusia în regiunile sub ocupație din Ucraina.
Ministerul a transmis că "descurajează puternic" participarea cetăţenilor români sau a persoanelor juridice române la monitorizarea alegerilor din Federaţia Rusă.
Instituția citată a reamintit că prezenţa cetăţenilor români în teritoriile aparţinând Ucrainei aflate sub ocupaţia Federaţiei Ruse, inclusiv pentru monitorizare electorală, "comportă consecinţe de natură penală şi administrativă, în conformitate cu legea ucraineană".
MAE a precizat că, în contradicţie cu obligaţiile internaţionale asumate, autorităţile ruse au decis să nu invite la scrutinul prezidenţial din martie 2024 observatori OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, din a cărei Adunare Parlamentară Rusia și-a suspendat participarea luna trecută, n.r.).
Pe de altă parte, este posibil ca autorităţile ruse să adreseze invitaţii de observare şi monitorizare electorală unor persoane fizice sau juridice străine.
În Republica Moldova, autoritățile au transmis un protest oficial ambasadorului rus la Chişinău, după decizia Moscovei de a deschide şase secţii de votare pentru alegerile prezidenţiale în regiunea separatistă Transnistria.