Dialog fascinant cu dr. David Della Morte Canosci, profesor de neurologie la Universitatea din Miami și profesor de nutriție umană și geriatrie la Universitatea din Roma
- Jurnalul: Bine ați venit în România, stimate domnule dr. David Della Morte Canosci, felicitări pentru lucrarea Lupta contra timpului. Algoritmul longevității - soluțiile științei actuale pentru o viață mai bună și mai lungă, publicată la noi de Editura Trei anul trecut. Lung și titlul, lungă și promisiunea! Cum, când și de ce v-ați hotărât să scrieți această carte?
- David Della Morte Canosci: Vă mulțumesc pentru întrebare. Am hotărât să scriu cartea când mi-am dat seama că nu există niciun volum care să trateze toate aspectele longevității. Când mi-am dat seama de asta și că tot ce s-a făcut, nu doar în laboratorul nostru, ci și în altele din lume, nu a fost explicat pe deplin restului lumii, cu atât mai puțin în termeni ușor de înțeles, am încercat să centralizez totul și să vorbesc despre diferitele mecanisme din spatele longevității, pentru că este un subiect complex, care intersectează numeroase alte domenii: auzim de multe ori despre nutriție și longevitate, despre mișcarea regulată și longevitate, despre genetică și longevitate, dar încă nu apăruse o singură carte care să le cuprindă pe toate. De aceea, când mi-a propus cineva s-o scriu, am fost încântat.
Alimentație, efort fizic, prevenție
- Ați abordat un subiect atât de agățător încât doresc să-mi potolesc cât de cât curiozitatea încă de la începutul acestui dialog: care este, stimate domnule dr. David Della Morte Canosci, algoritmul longevității? Știu, ați avut nevoie de o carte pentru a răspunde complet, încercați totuși un răspuns simplificat.
- Într-adevăr, algoritmul longevității nu este ușor de explicat simplificat, în câteva cuvinte, pentru că, așa cum ați spus și dumneavoastră, trebuie citită toată cartea, capitol cu capitol; algoritmul este abordat în ultimul capitol, printre altele, pentru că el rezumă tot ce trebuie înțeles din capitolele anterioare. Dar dacă ar fi să-l expun în câteva cuvinte, aș spune că trebuie colectate toate datele măsurabile despre viața noastră, apoi procesate cu ajutorul celor mai noi tehnologii, ca învățarea automată și inteligența artificială, pentru a obține un scor - acesta ar fi algoritmul longevității.
- În siajul aceleiași chestiuni: care sunt soluțiile științei moderne pentru o viață mai bună și mai lungă? Cum putem îmbunătăți procesul natural al îmbătrânirii?
- Soluțiile oferite de știința modernă pentru o viață mai lungă și mai bună sunt numeroase. Nu există o unică soluție simplă, avem la dispoziție mai multe căi de a ameliora procesul natural de îmbătrânire. Aș spune că cel mai bine este, desigur, să folosim abordări variate pentru un stil de viață mai bun, adică să mâncăm mai sănătos, să facem mișcare, să prevenim bolile, dar să începem cât mai devreme. Cu cât mai devreme începem, cu atât mai bine și mai mult vom trăi. Aceasta cred eu că este soluția.
Genele de la bunici și „zona albastră”
- Ce rol joacă genetica în longevitate? Dar epigenetica?
- Genetica joacă și ea un rol esențial în longevitate. Înainte de cele mai recente studii, se credea că ponderea geneticii în longevitate este de circa 25%. Era deja un procent considerabil. Dar recent a apărut un studiu cu mii de subiecți, care arată că genetica ar putea afecta longevitatea în procent de până la 50%. Cu alte cuvinte, genele moștenite de la părinți și bunici sunt foarte importante și pot explica inclusiv acea „zonă albastră”, mai precis faptul că în unele locuri din lume, ca Italia sau Japonia, oamenii tind să trăiască mai mult - e vorba de această componentă genetică. Dar un rol important îl joacă și epigenetica: mediul este esențial, pentru că tot ce ne înconjoară interacționează cu genetica, iar aceasta poate fi afectată de interacțiunea cu factori de mediu, ca poluarea sau aerul curat. O definiție a epigeneticii ar fi „cine suntem în prezent”. Din fericire, avem la dispoziție metode de măsură, cum este metilarea ADN-ului, care deschid noi căi de cercetare.
- Fascinant! Dar ce putem amâna mai mult și mai bine: declinul fizic, ori declinul psihic?
- Ambele: componenta genetică afectează și declinul fizic, și pe cel mintal. Din păcate, în ce privește declinul mintal, impactul geneticii este foarte greu de amânat. Am văzut că există o asemănare, o tangență, deși nu directă, cu boli ca Alzheimer sau Parkinson sau unele boli neurodegenerative. Aș face trimitere aici la zicala latină Mens sana in corpore sano, deci Un creier sănătos într-un corp sănătos. Chiar cred acest lucru: cele două merg mână în mână, pentru că mecanismele care sporesc sănătatea corpului sunt aceleași care îmbunătățesc și performanța cognitivă, deci aș spune că cele două conlucrează.
Recomandare: educație alimentară solidă
- Românii trăiesc, iată, în această țară minunată - carpatică, dunăreană, pontică - într-un climat continental temperat, cu patru anotimpuri și o amplă diversitate biopedoclimatică. Ce credeți că ar trebui să mâncăm ca să trăim mai mult și mai bine, domnule doctor?
- Într-adevăr, România este o țară minunată, care are de toate, iar aici ne intersectăm cu subiectul epigeneticii. Este un mediu excelent, care poate interacționa pozitiv cu ADN-ul. În ce privește alimentația, aș sugera în primul rând o educație alimentară solidă pentru generațiile tinere, nu numai pentru români, ci pentru toate țările lumii, de la SUA la Italia. Trebuie să începem să educăm noile generații în direcția unor comportamente alimentare cu adevărat sănătoase. Aveți o țară minunată, care poate produce alimente bio, mai ales legume și fructe - un amestec foarte apropiat de dieta mediteraneană. Iar dieta mediteraneană este cea mai strâns asociată cu longevitatea. Respectarea unor astfel de practici ar face mult bine populației României.
- Că tot sunt aici - am trecut de 45 de ani și mă tot întreb de ceva vreme: cum se schimbă corpul după această vârstă?
- Pe la jumătatea vieții, ca să-i spunem așa, corpul trece prin schimbări inevitabile, dar este mai complicat de atât: așa cum am mai spus, trebuie să facem diferența dintre vârsta cronologică și cea biologică. A spune că avem 45, 55 sau 65 de ani nu înseamnă prea mult. În prezent, percepția asupra vârstei se schimbă în lumea întreagă. Trebuie văzut mai degrabă cum reacționează celulele noastre la stresul din mediu, cum reacționează organele. Schimbarea este normală, inclusiv la nivel hormonal, pentru că ne îmbătrânesc glandele. Nu toată lumea îmbătrânește la fel, de întâmplat se întâmplă, firește, dar genetica face ca la unii să se întâmple mai devreme, iar la alții mai târziu. Putem contracara și încetini puțin procesul, pur și simplu mâncând sănătos și făcând mișcare. Astfel ne vom simți mai bine și la vârsta a doua. Ne aflăm într-o nouă fază a îmbătrânirii și este un moment potrivit să adoptăm comportamente sănătoase, un stil de viață sănătos, acest interval între 40 și 60 de ani.
Miza, pe optimism și pe viața la țară
- Cum influențează mintea longevitatea? Un om optimist, de pildă, trăiește mai mult decât unul pesimist? Unul care zâmbește, râde și iubește mai mult este mai longeviv decât unul posac, singuratic? Să zicem că și zâmbărețul, și posacul sunt în rest sănătoși-tun.
- Da, categoric. Este cert că optimiștii trăiesc mai mult decât pesimiștii. O comparație a celor două fenotipuri arată că optimiștii trăiesc cu cel puțin 50% mai mult decât pesimiștii. Motivele pot fi multe: unul este atitudinea față de viață, iar când spun asta mă refer la o viață trăită optimist, care implică un comportament pozitiv constant, pentru că avem grijă de noi înșine, de viața noastră, cultivăm lucrurile care ne fac să ne simțim mai bine, dar și pentru că optimismul are o legătură directă cu secreția hormonală a diferitelor glande. De exemplu, glandele suprarenale au legătură cu creierul, iar când creierul gândește bine, și cortizolul se reglează mai bine. În același fel, triptofanul se sintetizează sub formă de serotonină, hormonul fericirii. Prin urmare, optimismul influențează pozitiv multe aspecte ale longevității. Unul dintre cele mai importante este sistemul imunitar. Acesta funcționează mult mai bine la persoanele optimiste decât la cele pesimiste, ceea ce scade riscul de boli cronice.
- Cum arată, din punctul dumneavoastră de vedere, profilul psihic și fizic al celui mai longeviv tip uman de pe planeta noastră?
- Este greu să dăm un răspuns. Dacă ne uităm la cei mai în vârstă oameni din lume, care au peste 100 de ani (de exemplu cea mai în vârstă femeie, care are 113 ani și trăiește în Japonia), vedem că au un anume fenotip; de exemplu, doamna respectivă a dus o viață cu stres puțin, a trăit într-un mediu rural. Sunt oameni care se culcă devreme, mănâncă la intervale regulate, de două, maximum trei ori pe zi, numai alimente sănătoase. Merg pe jos mult, fac mișcare constant. Sunt obiceiurile ideale pentru o viață lungă. În studiile asupra „zonei albastre”, am văzut că în special oamenii din zone rurale trăiesc mai mult, ca urmare a influenței fenotipului. Este un fenotip pe care nu îl putem reproduce în mediile urbane în care trăim, dar putem învăța multe de la ei.
Proiectul „Batman”
- Sunt mamifere și plante care trăiesc mult mai mult decât un om. Cum credeți că au ajuns să atingă aceste performanțe arborii (stejarul, sequoia etc.) și animalele (rechinul groenlandez, scoica, balena, țestoasa etc.)?
- Da, exemplele sunt multe. Mai degrabă decât plantele, să luăm mamiferele, care sunt mai apropiate de om. Sau alte animale care trăiesc mai mult decât omul - câteva exemple sunt unele specii de lilieci, de rechini, de meduze. Vorbesc de cele longevive.
- Așa.
- Sunt implicate multe aspecte. În cazul meduzelor, cel mai influent este faptul că nu au mai evoluat de foarte mult timp. Faptul că arată la fel din vremuri imemoriale le ajută să trăiască mult. La alte animale, longevitatea ține de sistemul imunitar, pentru că au sisteme imunitare puternice. Îmi amintesc că, în perioada pandemiei de COVID, a existat un proiect, numit „Batman”, care a studiat sistemul imunitar al liliecilor. Au un sistem imunitar foarte puternic, care le permite să reziste la anumite virusuri și bacterii și să trăiască mai mult, pentru că mecanismul antiinflamator al sistemului imunitar este foarte bine dezvoltat. Iar din mecanismul acesta putem învăța multe, cu scopul de a dezvolta terapii noi, inclusiv pentru oameni.
Viciile: alcool și tutun
- Interesant proiectul „Batman”. Dar să aducem vorba și despre vicii: tutunul și alcoolul, de pildă. Am întâlnit oameni (toți, fără excepție, slabi) ce depășiseră suta de ani, fără a renunța la țigări (doar rărindu-le considerabil odată cu înaintarea în vârstă) și la un pahar mic cu alcool consumat zilnic. Întrebarea: ar fi trăit și mai mult dacă ar fi renunțat la aceste „recompense”, ori dimpotrivă? Ori măsura, echilibrul în toate constituie cheia vieții unui centenar?
- În prezent știm cu certitudine că fumatul reduce longevitatea. Este un obicei la care trebuie să renunțăm cât mai repede. În privința alcoolului, se poartă dezbateri intense, chiar și în cazurile de consum moderat sau redus. Dacă vorbim de alcool ca viciu, desigur, se corelează cu o durată de viață mai scurtă. Intervine, din nou, genetica: mulți dintre cei care trăiesc mult chiar dacă fumează și beau au o viață lungă pentru că sunt mai rezistenți, au gene mai puternice care îi ajută să reziste mai bine la factorii de risc. Factorii aceștia pot fi numeroși; poate pur și simplu au avut norocul să nu contracteze o boală sau alta la care ar fi fost predispuși. Să spunem că nu sunt predispuși genetic la boli cardiovasculare, motiv pentru care au putut să fumeze toată viața și să nu sufere de astfel de boli; sau poate sunt predispuși la boli neurodegenerative, dar nu s-au îmbolnăvit din pur noroc. Deci genetica joacă în continuare un rol foarte important.
- Un somn bun după prânz prelungește viața? Este siesta unul dintre secretele longevității, sau e doar un mit?
- Cred că este doar un mit. Este adevărat că s-a studiat efectul siestei după prânz și că o perioadă scurtă de somn sau doar de odihnă ne poate ajuta să ne recuperăm și să ne simțim mai energici, dar nu s-a descoperit nicio corelare cu longevitatea, deci din punctul meu de vedere este un mit. Se poate să existe o corelație între siestă și nivelul de energie în timpul zilei, pentru unele persoane, dar nu pentru populație în general.
Compania tinerilor, ca elixir
- De ce este socializarea atât de importantă în viața lungă a unui om?
- Socializarea este, într-adevăr, esențială pentru o viață lungă. Interacțiunea cu alte persoane într-un mediu plăcut are efecte excelente demonstrate, în special interacțiunea cu persoane mai tinere decât noi. Învățăm diverse comportamente de la cei mai tineri decât noi, cum ar fi obiceiul de a face mișcare, prin dans, ca să dăm un exemplu, ca metodă de socializare. Deci nu vă izolați! Socializarea este foarte strâns și foarte puternic asociată cu o viață mai lungă și mai bună. Sută la sută.
- Ce fel de mâncare simțiți că vă prelungește viața când îl consumați?
- Nu există alimente anume care să prelungească viața. Desigur, unele sunt asociate cu un regim alimentar antiinflamator, au un efect antioxidant. De exemplu, alimentele care conțin polifenoli au proprietăți antioxidante și antiinflamatoare demonstrate, dar aș spune că nu este vorba atât de alimente specifice, cât de ce consumăm în general, iar cel mai benefic exemplu în acest sens este dieta mediteraneană. Nu sunt de acord cu multe tipuri de regim alimentar; de exemplu, pot înțelege postul intermitent o vreme, pot înțelege chiar și așa-zisa dietă ketogenică, dar numai pentru o perioadă. Însă pentru toată viața, dacă vrem să ne extindem longevitatea, cel mai bun amestec de alimente îl găsim în dieta mediteraneană.
Deschidere spre frumos
- Ultima mirare: ce mesaj aveți pentru cititorii români care doresc să ajungă la 100 de ani și să-și mențină o minte frumoasă și sănătoasă?
- Sugestia mea pentru cititorii români este să se bucure de țara lor, pentru că este minunată. Pentru a trăi 100 de ani trebuie să încercăm să ne bucurăm de toate, să facem mai multă mișcare, să nu stăm lipiți de laptop sau de telefon toată ziua, să încercăm să mergem pe jos, să vedem frumusețea țării noastre. Astfel vom fi mai activi fizic. Cu toții putem trăi 100 de ani!
- Mulțumim pentru această extraordinară lecție de viață lungă.
- Vă mulțumesc și eu foarte mult pentru toate curiozitățile exprimate aici.
Despre David Della Morte Canosci
David Della Morte Canosci este profesor de neurologie la Școala de Medicină „Leonard M. Miller” din cadrul Universității din Miami și profesor universitar de nutriție umană și geriatrie la Universitatea Tor Vergata din Roma. În cadrul aceleiași universități, este director al Școlii pentru Studii Aprofundate în Știința Alimentației și coordonator al programului de masterat în Științele și Tehnicile Sportului. Conduce, de asemenea, unitatea operativă de Geriatrie a Policlinicii Tor Vergata. Considerat unul dintre cei mai buni experți în domeniul longevității și al prevenirii bolilor cronice, este consilier personal al ministrului Educației și Cercetării din Italia. În 2024 a fost inclus pe lista celor mai influenți oameni de știință din lume, evaluare publicată de Stanford University.
„Este cert că optimiștii trăiesc mai mult decât pesimiștii. O comparație a celor două fenotipuri arată că optimiștii trăiesc cu cel puțin 50% mai mult decât pesimiștii”, dr. David Della Morte Canosci
„Un rol important îl joacă și epigenetica: mediul este esențial, pentru că tot ce ne înconjoară interacționează cu genetica, iar aceasta poate fi afectată de interacțiunea cu factori de mediu, ca poluarea sau aerul curat”, dr. David Della Morte Canosci
„Componenta genetică afectează și declinul fizic, și pe cel mintal”, dr. David Della Morte Canosci
„Aveți o țară minunată, care poate produce alimente bio, mai ales legume și fructe - un amestec foarte apropiat de dieta mediteraneană”, dr. David Della Morte Canosci
„În prezent știm cu certitudine că fumatul reduce longevitatea. Este un obicei la care trebuie să renunțăm cât mai repede”, dr. David Della Morte Canosci
„Dacă vrem să ne extindem longevitatea, cel mai bun amestec de alimente îl găsim în dieta mediteraneană”, dr. David Della Morte Canosci
„Socializarea este, într-adevăr, esențială pentru o viață lungă”, dr. David Della Morte Canosci
Explicații foto:
1.
2. Dr. David Della Morte Canosci (dreapta), în laborator.
3. Dr. David Della Morte Canosci, medic de renume mondial.
4. Autograf dinspre dr. David Della Morte Canosci.
5. Harta longevității pe glob.