Este cea mai comună tulburare de alimentație, chiar dacă se vorbește cel mai puțin despre ea și rămâne adesea neînțeleasă și stigmatizată. Este esențial să înțelegi că mâncatul compulsiv nu este doar despre exces, ci și despre o luptă profundă cu emoțiile și comportamentele alimentare care afectează fiecare aspect al vieții unei persoane. Angela Nuțu, psihoterapeut: „Tulburarea de mâncat compulsiv este caracterizată prin pierderea controlului asupra cantității de alimente ingerate, sentimentul că nu poți să te oprești, chiar și când ajungi să simți o stare de disconfort”.
Vinovăție, rușine și stres
În continuare: „Aceste episoade sunt adesea urmate de sentimente de vinovăție, rușine și stres, dar nu sunt urmate și de comportamente de compensare. Cei care suferă de această tulburare se simt adesea jenați sau rușinați de episoadele de excese alimentare. De multe ori, încearcă să își restricționeze sau să își reducă drastic alimentația”. Riscul? „Acest lucru poate duce la dorințe și mai mari de a mânca și la un ciclu continuu de mâncat compulsiv”.
Bulimia și anorexia - diferențe
De reținut: „Tulburările de alimentație compulsivă sunt diferite de alte tulburări de alimentație precum bulimia și anorexia. Anorexia apare atunci când oamenii își restricționează sever cantitatea de mâncare pe care o consumă, adesea până la punctul de înfometare. Cei care suferă de bulimie se îmbuibă cu mâncare, dar apoi o elimină rapid prin vărsături sau exerciții fizice excesive. O persoană cu o tulburare de alimentație compulsivă nu prezintă aceste comportamente extreme”.
Femeile, expunere mai mare
Cine este mai expus/ă riscului de a dezvolta o tulburare de alimentație compulsivă - bărbatul sau femeia? „Tulburarea de alimentație compulsivă este mai comună la femei decât la bărbați. Persoane de orice vârstă pot avea această tulburare, dar este cel mai frecvent întâlnită la persoanele tinere și de vârstă mijlocie. Vârsta medie la care apare pentru prima dată este de aproximativ 25 de ani. Poate afecta persoane subponderale, supraponderale sau cu greutate medie”. Practic, pe toată lumea.
Acoperirea stresului prin (supra)alimentație
„Nu tocmai” - a urmat psihoterapeutul Angela Nuțu. Detalii: „Multe persoane cu o tulburare de alimentație compulsivă au o istorie lungă de diete. Au încercat și au eșuat în multe diete și pot avea o imagine corporală negativă ca rezultat. În timp ce țin dietă, își restricționează caloriile sau anumite alimente pentru o perioadă, dar apoi se întorc la vechiul mod de mânca. Este, de asemenea, mai comună la persoanele cu un nivel ridicat de stres în viața lor și care folosesc mâncarea pentru a acoperi emoțiile intense”.
O combinație complexă
Ce provoacă mâncatul compulsiv? „Studiile efectuate până în prezent nu arată cu exactitate ce cauzează tulburarea de alimentație excesivă. Cercetătorii apreciază că tulburările de alimentație pot apărea din cauza unei combinații complexe de factori genetici, biologici, comportamentali, psihologici și sociali. Această combinație include gene specifice, biologia unei persoane, imaginea corpului și stima de sine, experiențe sociale, istoricul de sănătate a familiei și, uneori, alte boli de sănătate mintală. Rezultatele celor mai noi studii sugerează că persoanele cu tulburare de alimentație excesivă pot folosi supraalimentarea ca pe o modalitate de a face față furiei, tristeții, plictiselii, anxietății, stresului”.
Mâncatul compulsiv nu este doar despre exces, ci și despre o luptă profundă cu emoțiile și comportamentele alimentare care afectează fiecare aspect al vieții unei persoane.
„Persoanele cu tulburare de alimentație excesivă folosesc supraalimentarea ca pe o modalitate de a face față furiei, tristeții, plictiselii, anxietății, stresului”, Angela Nuțu, psihoterapeut