O modificare aparent tehnică a legislației privind contravențiile ar putea pune capăt unei situații care a permis, în ultimii ani, anularea unor amenzi din motive strict procedurale, fără legătură cu fapta comisă, susțin câțiva parlamentari care au depus la Senat un proiect de lege ce elimină adresa de domiciliu a contravenientului din procesele-verbale de constatare a unei contravenţii. Inițiativa vine și ca urmare a introducerii noilor documente de identitate, care nu mai au adresa scrisă pe ele, iar verificarea adresei se face mai greu decât în cazul cărților de identitate simple.
Proiectul de lege pus recent pe masa senatorilor este semnat de 33 de parlamentari USR și vizează modificarea articolului 16 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În forma actuală a legii, procesul-verbal de contravenție trebuie să conțină, în mod obligatoriu, „numele, prenumele, domiciliul și codul numeric personal ale contravenientului”.
Proiectul depus la Parlament elimină din această listă mențiunea referitoare la domiciliu. Prin urmare, documentul va trebui să cuprindă în continuare numele, prenumele și codul numeric personal al persoanei sancționate, precum și toate celelalte elemente esențiale: descrierea faptei, data și locul săvârșirii acesteia, actul normativ încălcat, termenul de contestare și instanța competentă.
O modificare similară este prevăzută și pentru situațiile în care contravenientul este minor. Mai exact, procesul-verbal va trebui să conțină numele și prenumele părinților sau reprezentanților legali, fără alte referiri la domiciliu.
Noul document de identitate nu mai conține adresa
Inițiatorii spun că este nevoie de această schimbare după introducerea cărții electronice de identitate. Adresa de domiciliu nu mai este tipărită pe noul document, ci este stocată exclusiv în format electronic și poate fi accesată doar prin mijloace tehnice speciale de către autoritățile competente.
Practic, actuala obligație legală de a trece adresa pe procesele-verbale de amendă a rămas ancorată într-o realitate administrativă care nu mai există, susțin autorii.
„Norma a fost concepută într-un context legislativ în care domiciliul era înscris în mod vizibil pe actul de identitate și putea fi verificat nemijlocit de către agentul constatator”, se arată în expunerea de motive. În prezent însă, menținerea obligației de a trece domiciliul în procesul-verbal generează „o lipsă de corelare legislativă și o dificultate practică majoră în aplicarea legii”, spun inițiatorii, subliniind necesitatea adaptării legislației la noile condiții tehnologice și administrative create de digitalizarea documentelor de identitate.
Amenzi contestate și anulate în instanță
Unul dintre argumentele invocate de parlamentarii USR este legat de practica neunitară a instanțelor.
În expunerea de motive arată că lipsa domiciliului nu figurează printre motivele de nulitate absolută prevăzute de lege pentru un proces-verbal de contravenție. Cu toate acestea, în practică, unele instanțe au anulat procese-verbale considerând că omisiunea domiciliului produce o vătămare suficientă pentru a justifica nulitatea relativă, în timp ce altele au considerat că identificarea persoanei este deja asigurată prin nume, prenume și CNP.
„Există soluții în care excepția nulității relative este admisă cu ușurință, apreciindu-se că lipsa domiciliului afectează legalitatea procesului-verbal, precum și soluții în care instanțele consideră că identificarea persoanei este suficient asigurată prin menționarea numelui, prenumelui și codului numeric personal”, se precizează în documentul de fundamentare.
Autorii susțin că această situație generează insecuritate juridică și poate conduce la tratamente diferite pentru cazuri similare.
Dificultăți întâmpinate de agenții constatatori
Totodată, sunt invocate dificultățile întâmpinate de mai mulți agenți constatatori care nu au acces direct la bazele de date privind evidența persoanelor, cum ar fi cei din domeniile: protecția mediului, transportul public, disciplina în construcții, activitățile comerciale, domeniul silvic sau protecția consumatorilor.
În aceste cazuri, agenții constatatori pot aplica sancțiuni, dar nu au întotdeauna posibilitatea legală și tehnică de a verifica instantaneu domiciliul unei persoane care deține carte electronică de identitate.
Conform expunerii de motive, aceștia ar avea doar trei variante: să solicite sprijinul Poliției pentru verificarea domiciliului, să fie dotați cu echipamente speciale de citire a cărților electronice de identitate sau să preia pur și simplu declarația persoanei sancționate.
Iar inițiatorii consideră că niciuna dintre aceste soluții nu este eficientă. Prima ar încărca inutil activitatea structurilor de ordine publică, a doua ar implica costuri logistice și bugetare semnificative, iar cea de-a treia nu oferă garanții suplimentare privind corectitudinea informației.
Pe de altă parte, inițiatorii proiectului subliniază că eliminarea domiciliului din procesul-verbal nu afectează drepturile persoanelor sancționate, ci schimbă regulile vechi, care generează birocrație inutilă. Dreptul la apărare și garanțiile procedurale rămân intacte, iar autoritățile pot identifica în continuare domiciliul prin sistemele informatice oficiale atunci când este necesară comunicarea actelor sau executarea sancțiunii.
Mai mult, actuala prevedere a permis unor persoane să obțină anularea amenzilor invocând simple vicii de formă, spun autorii proiectului.
„O contravenție constatată corect, cu omul identificat după CNP, poate pica în instanță pentru un singur rând lipsă pe formular. Asta e o șmecherie pe care șpăgarii adesea o fac pentru a contesta amenzile în instanță și a câștiga procese pe formă, deși au comis o ilegalitate”, declară deputatul Vlad Șendroiu, unul dintre inițiatorii documentului.
Parlamentarii USR au cerut dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență. Aceștia susțin că, dacă va fi adoptată, măsura va contribui la reducerea numărului de procese-verbale anulate din motive strict formale, la uniformizarea practicii judiciare și la adaptarea legislației contravenționale la realitățile tehnologice generate de introducerea cărților electronice de identitate.