Orice student, profesor sau chiar simplu utilizator al internetului va putea sesiza poliția, iar polițiștii, de asemenea, se vor putea autosesiza dacă văd anunțuri cu vânzarea sau cumpărarea unor lucrări academice, potrivit unui nou proiect legislativ, depus recent în Parlament. Inițiatorii spun că vor, prin această măsură, să închidă una dintre cele mai profitabile și mai greu de controlat afaceri din zona educației: comerțul online cu lucrări de licență, disertații și teze de doctorat. În prezent, vânzarea unor astfel de lucrări poate fi sancționată doar în urma unor „solicitări motivate” ale universităților.
În ultimii ani, internetul s-a umplut de site-uri, anunțuri și chiar pagini pe social media care promit „lucrări la cheie”, livrate rapid, pentru aproape orice facultate sau program de master. Deși în legislație au fost introduse amenzi uriașe pentru vânzarea și cumpărarea unor astfel de lucrări, încă din 2023, fenomenul continuă să prospere.
Inițiativa legislativă pusă acum pe masa deputaților este semnată de un grup de 13 parlamentari USR și vizează modificarea Legii învățământului superior nr. 199/2023, astfel încât să le ofere polițiștilor posibilitatea de a interveni din oficiu sau în urma sesizărilor făcute de orice persoană, nu doar de universități.
Autorii proiectului susțin că actuala legislație a creat un mecanism greoi, aproape imposibil de aplicat în practică.
Amenzi de până la 200.000 de lei, dar greu de aplicat
Legea învățământului superior interzice explicit oferta de vânzare, vânzarea, punerea la dispoziție sau cumpărarea unor lucrări științifice, proiecte, lucrări de licență, disertație sau doctorat care urmează să fie folosite pentru promovarea examenelor ori finalizarea studiilor, iar sancțiunile sunt severe: amenzi între 100.000 și 200.000 de lei.
Problema apare, însă, la modul în care aceste contravenții pot fi constatate. Mai exact, în forma actuală, legea prevede că poliția poate aplica sancțiuni „la solicitarea motivată a instituției de învățământ superior”.
Practic, fără o sesizare oficială venită din partea unei universități, polițiștii nu pot interveni, iar inițiatorii spun că exact această condiție a blocat aplicarea eficientă a legii.
Prin urmare, actualele prevederi nici nu au reușit să reducă amploarea fenomenului.
„Fenomenul comercializării de lucrări de licență, disertații, teze de doctorat și diverse alte lucrări destinate evaluărilor continuă să fie extins, în special în mediul online”, se arată în expunerea de motive, unde inițiatorii amintesc inclusiv de investigațiile jurnalistice care au demonstrat că serviciile de redactare contra cost sunt promovate în continuare pe internet.
TikTok, marketplace-uri și lucrări „garantate”
„Există site-uri specializate care promit lucrări «la cheie» în câteva zile și pe diferite specializări, grupuri de pe rețelele sociale dedicate redactării de lucrări pentru studenți din toată țara și anunțuri postate pe platforme de tip marketplace”, se precizează în document.
Mai mult, promovarea acestor servicii se face inclusiv pe platforme populare de socializare. „În special pe platforma TikTok sunt chiar anunțuri promovate de către cei care prestează astfel de «servicii»”, arată inițiatorii.
În practică, piața lucrărilor academice „la cheie” funcționează aproape fără restricții. O simplă căutare pe internet după expresii precum „lucrare de licență rapid”, „disertație completă” sau „lucrare garantată antiplagiat” oferă zeci de rezultate.
Multe dintre aceste site-uri promit confidențialitate totală, „respectarea standardelor universitare” și chiar verificări antiplagiat incluse în preț. Unele afișează liste întregi de domenii academice și tarife calculate pe pagină.
Problema este că aceste servicii afectează direct credibilitatea diplomelor universitare și ideea de competență academică. Fenomenul „subminează grav integritatea procesului educațional și valoarea diplomelor universitare”.
Ce se schimbă
Conform proiectului propus acum „constatarea contravenției și aplicarea amenzilor contravenționale (...) se fac de către ofițerii sau agenții de poliție din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care au competențe în domeniu, la solicitarea oricărei persoane fizice sau juridice de drept public sau drept privat, precum și din oficiu”.
Practic, spun inițiatorii, poliția va putea:
• să se autosesizeze atunci când descoperă anunțuri sau platforme care vând lucrări;
• să intervină după sesizări venite de la studenți, profesori, jurnaliști, ONG-uri sau simpli utilizatori ai internetului;
• să acționeze mai rapid în mediul online, înainte ca anunțurile și site-urile să dispară.
Autorii proiectului susțin că limitarea sesizărilor doar la universități încetinește reacția autorităților. Până când o universitate formulează o solicitare oficială, site-urile pot fi închise, mutate pe alte domenii sau șterse temporar.
Potrivit inițiatorilor, această abordare este diferită de regulile generale din dreptul contravențional, unde poliția poate interveni și din oficiu atunci când observă o faptă ilegală.
„Nu există o justificare solidă pentru a restrânge posibilitatea sesizării doar la instituțiile de învățământ superior”, se subliniază în expunerea de motive.
Mecanismul blocării site-urilor, prea puțin utilizat
Documentul amintește, de asemenea, că legea actuală permite deja Ministerului Afacerilor Interne și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații să blocheze conținuturile și domeniile care facilitează astfel de activități. Cu toate acestea, mecanismul este rar utilizat.
Inițiatorii susțin că noua modificare ar face mai ușoară identificarea și sancționarea platformelor care vând lucrări academice. „Pentru ca aceste mecanisme să fie cu adevărat eficiente, este necesar ca organele abilitate să poată acționa nu doar la solicitarea universităților, ci și ca urmare a sesizărilor venite din partea altor persoane sau chiar din oficiu”, se arată în document.
Efecte directe, fără impact bugetar
Modificarea nu introduce noi contravenții și nu mărește amenzile deja existente, ci schimbă doar mecanismul prin care poliția poate fi sesizată, susțin autorii proiectului, subliniind că măsura „nu generează impact bugetar suplimentar”, deoarece activitatea poliției se desfășoară deja în limitele competențelor actuale.
În schimb, efectele estimate sunt:
• creșterea numărului de sesizări;
• reacții mai rapide ale autorităților;
• blocarea mai rapidă a platformelor și anunțurilor ilegale;
• descurajarea pieței de lucrări academice la comandă.
„Prin creșterea riscului real de sancționare, se urmărește descurajarea generală a activităților de acest tip și protejarea integrității învățământului superior”, se mai arată în expunerea de motive.
„Dacă vrem mai puține plagiate în mediul academic, trebuie să tăiem problema de la rădăcină. Și rădăcina e comerțul cu lucrări academice, tolerat prea mult timp”, spune deputatul Adrian Echert, autorul inițiativei.