PNL a ajuns pe locul 3, cu un scor de 18%, mai mic cu 11,2 procente decât la alegerile din 2020. Poziția a doua este ocupată de AUR, cu 20 la sută, care și-a dublat scorul electoral de la alegerile parlamentare de acum doi ani și jumătate. SOS România, formațiunea Dianei Șoșoacă, mai adună 4 procente de pe zona suveranistă, în timp ce UDMR se află, pentru prima dată de la alegerile precedente, la un scor de 4%, sub pragul electoral. Progresiștii de la USR au scăzut, din 2020, cu 5,5%, având o intenție de vot de 12 procente. Scandalul „azilelor groazei” au adus USR un beneficiu electoral de 1 la sută.
Evoluție spectaculoasă a partidelor politice, cu un an înaintea alegerilor de anul viitor, alegeri considerate drept unele dintre cele mai importante din ultimii 20 de ani, în România. CURS a centralizat intenția de vot, în perioada 8 – 20 iulie 2023, pe un eșantion de 1.064 de persoane adulte, cu vârsta de 18 ani și peste printr-o metodă de culegere a datelor față în față, la domiciliul respondenților. Sondajul are o marjă de eroare de +/- 3 la sută și un nivel de încredere de 95 la sută.
Astfel, la întrebarea „dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cu ce partid ați vota?”, pe primul loc se situează Partidul Social Democrat, cu 31 de procente. Surpriza sondajului este că, pe locul al doilea, se situează Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), cu un scor de 20 la sută în intenția de vot. Partidul Național Liberal (PNL) se află abia pe poziția a treia, cu un scor de 18 la sută. Ultimul loc, pe lista partidelor care ar atinge pragul electoral, este ocupat de Uniunea Salvați România (USR), cu un scor de 12 la sută.
Sub pragul electoral, pentru prima dată, în ultimul an, se află Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), cu un scor de 4 la sută. Același procent este atins de Partidul Mișcarea Populară (PMP), Partidul Umanist Social-Liberal (PUSL) dar și de… formațiunea SOS România, condus de controversata senatoare ex-AUR Diana Ivanovici Șoșoacă. Doar 2% dintre respondenți ar pune ștampila pe partidul Pro România, formațiunea condusă de fostul premier Victor Ponta. Iar, adunate, toate celelalte partide politice, inclusiv Forța Dreptei, înființat de Ludovic Orban, au un procent.
Cine este câștigătorul și cine este pierzătorul
Aceste rezultate sunt mai mult decât spectaculoase, deoarece ele arată o migrare interesantă a electoratului partidelor mari către zona suveranistă. Astfel, PSD a pierdut, în doar un an de zile, 6 procente în intenția de vot. Formațiunea condusă de Marcel Ciolacu avea, conform unui sondaj CURS realizat în luna iulie a anului 2022, o intenție de vot de 37 la sută. Tot șase procente, față de iulie 2022, a pierdut și PNL, formațiunea condusă de Nicolae Ciucă fiind creditată, acum exact un an, cu 24 de procente.
În schimb, AUR, partidul condus de George Simion, era creditat, în iulie 2022, cu un scor de 12 la sută în intenția de vot, cu 8 procente mai puțin decât astăzi. Și USR a câștigat, într-un an, 5 procente, față de 7% cât ar fi adunat în iulie 2022.
UDMR a pierdut, în 12 luni, un procent. De fapt, în toate sondajele de opinie realizate înainte, dar și după alegerile parlamentare din anul 2020, Uniunea condusă de Kelemen Hunor avea un scor constant, de 5%, atingând, de fiecare dată, pragul electoral. În iulie 2022, cu 4 procente, UDMR se situează cu un procent sub acest prag.
Principalele partide, pe minus, pas cu pas
De altfel, este la fel de interesantă evoluția etapizată, luând ca reper scorul electoral obținut de partidele politice la alegerile parlamentare din decembrie 2020. PSD a obținut, atunci, un scor de 34 la sută. În iulie 2022, ajunsese la 37% (+ 3%), pentru ca, în septembrie 2022 să ajungă la 35% (- 2%). În noiembrie 2022, PSD a ajuns la 34% (-1%). La începutul anului 2023, în luna ianuarie, social-democrații figurau, într-un sondaj CURS, cu un scor de 36% (+2%), scăzând, în mai, la 33% (-3%), pentru ca în iulie 2023 să ajungă la 31 la sută, cu 3 procente mai puțin decât a obținut la alegerile din 2020.
PNL a obținut, la alegerile parlamentare din 2020, un scor de 29,2 la sută, iar în iulie 2022 era creditat cu 24% (-5,2%), pentru ca, în septembrie 2022, să scadă la 22% (-2%), crescând, în noiembrie 2022, înapoi la 24%. Conform sondajului CURS din ianuarie 2023, PNL avea din nou 22%, iar în martie 2023 doar 21%, în mai 2023 doar 20%, de unde, până în iulie 2023, a mai scăzut cu 2 procente, ajungând la 18%. Astfel, liberalii au înregistrat cea mai mare pierdere, de 11,2% față de scorul obținut la alegerile din 2020.
USR a intrat, în 2022, în Parlament, cu un scor de 17,5%, iar în iulie 2022 beneficia de o intenție de vor de 7% (-10,5%). După care, în septembrie 2022 avea 8%, iar, în noiembrie 2022, avea un scor de 9%. În luna ianuarie a anului curent, formațiunea condusă de Cătălin Drulă atingea un scor de 8%, pentru ca, în martie, să crească la 9%, iar în mai să ajungă la 11 procente. USR este partidul care a speculat cel mai mult scandalul „azilelor groazei”, obținând, politic, demisia Gabrielei Firea din Guvernul Ciolacu, însă, din punct de vedere electoral, această temă nu a adus pentru progresiști decât un câștig electoral de un procent. În iulie 2023, USR are 12%, cu 5,5% mai puțin decât la alegerile parlamentare din 2020.
Partidul lui Băsescu pendulează sub pragul electoral
Partidul fondat de Traian Băsescu, PMP, rata, în decembrie 2020, accesul în Parlament, obținând un scor de 4,9 la sută. În iulie 2022, formațiunea scăzuse la 4 la sută. Unde s-a menținut în perioada septembrie 2022 – martie 2023, când era creditată cu 5% în intenția de vot. Cu același scor era creditată și în luna mai, pentru ca, în iulie 2023, să coboare la 4%, cu 0,9% mai puțin decât la alegerile din 2020.
În ceea ce privește partidul Pro România, și această formațiune a ratat, în 2020, accederea în Parlamentul României cu un scor de 4,1 la sută. Iar, astăzi, partidul lui Ponta are o intenție de vot mai scăzută cu 2,1 procente.
AUR și Diana Șoșoacă au, împreună, 24 la sută în intenția de vot
Această evoluție spectaculoasă a intenției de vot, în iulie 2023, în raport cu scorurile obținute de partide la ultimele alegeri parlamentare devoalează și alte elemente, la fel de interesante. Adunând diferențele, în minus, pe care le înregistrează PSD PNL, USR, UDMR, PMP și Pro România, ajungem la o cifră de 24 de procente care au dispărut, efectiv, din portofoliul acestor formațiuni politice, în doar doi ani și jumătate.
În schimb, se constată o evoluție diametral opusă pe zona suveranistă. În decembrie 2020, surpriza alegerilor a fost aceea că, de nicăieri, practic, în Parlamentul României a intrat AUR, cu un scor de 10,1 la sută. Partidul condus de George Simion obținea, atunci, 10 la sută la Camera Deputaților și 10,29 la sută la Senat.
Ei bine, în iulie 2022, CURS dădea partidul AUR la un scor de 12%, după care, în septembrie 2022, la un scor de 15%, iar în ianuarie 2023 formațiunea ajungea la 14%. În martie, AUR a ajuns la 16 procente, iar, în mai 2023, la 17 procente. Pentru ca, în luna iulie a anului 2023, AUR să ajungă pe locul al doilea, după PSD, cu un scor de 20%, adică mai mare cu 9,9% (aproape dublu) față de alegerile parlamentare din anul 2020.
Iar acesta nu este singurul detaliu care caracterizează creșterea intenției de vot pe zona suveranistă, reprezentată de AUR. Diana Șoșoacă, plecată din AUR, și-a făcut formațiune proprie – SOS România, care a fost, pentru prima dată, măsurată de CURS în luna martie 2023, cu un scor de 3%, pe care și l-a menținut în mai 2023, pentru ca, în iulie, să ajungă la 4%, cu un singur procent sub pragul electoral. Adunând scorurile AUR și SOS România, constatăm că aceste două partide au, împreună, 24% în intenția de vot, adică exact procentele pe care le-au pierdut celelalte partide, de la ultimele alegeri parlamentare.
PSD și PNL vor avea o sarcină grea de a guverna fără alt sprijin
Cu o asemenea radiografie pe masă, perspectivele politice de la alegerile parlamentare din anul 2024 reprezintă, în sine, o surpriză. Iar această situație poate fi reprodusă de imaginile puse față în față ale lunilor iulie 2022 și iulie 2023, din perspectiva alianțelor politice care s-ar putea face în continuare.
Astfel, în iulie 2022, PSD, împreună cu PNL și cu UDMR, aveau 66%. Opoziția, reprezentată de AUR și USR, însuma o intenție de vot de 19%.
În ianuarie 2023, PSD, PNL și UDMR, împreună, scăzuseră la 63%, în timp ce Opoziția creștea la 22%.
În iulie 2023, fără UDMR, care a fost scos de la guvernare, PSD și PNL mai au, împreună, în intenția de vot exprimată conform sondajului CURS, 49 de procente, cu mai bine 1% mai puțin decât un scor care să permită celor două partide să aibă, din nou, majoritate absolută în viitorul Parlament. AUR și USR, în schimb, au ajuns la 32 de procente împreună.
În același context, este interesant și modul în care grupurile politice doctrinare se situează, în prezent, în preferințele electoratului. Astfel, grupul electoral doctrinar liberal, unde ar intra PNL și PMP, adună 22%. Grupul social-liberal, care înglobează PSD, PUSL și Pro România, adună 37%. Grupul suveranist, din care fac parte AUR și SOS România, adună 24 de procente. Grupul progresist, format exclusiv, conform acestui sondaj, din USR, are 12%. La toate acestea, se adaugă UDMR, cu 4 procente.
Partidele, Parlamentul, Președinția și Guvernul – cea mai mare cotă de neîncredere
Dincolo de intenția de vot exprimată la acest ultim sondaj de opinie și de analizele care pot fi elaborate pe baza acestor rezultate, CURS vine și cu alte informații relevante. Pe ultimul loc la cota de încredere se află partidele politice, cu un scor negativ de 89%. Doar 9% dintre respondenți au încredere în partidele politice. De asemenea, Parlamentul României are o cotă de neîncredere de 86% și doar 12 la sută cotă de încredere. Președinția României, de asemenea, se bucură de o cotă de neîncredere de 82%, cu un nivel de încredere de doar 15 procente. Iar Guvernul României are o cotă de neîncredere de 83%, în timp ce cota de încredere este de doar 16%.
Pe primele locuri la nivelul de încredere se află Biserica, cu 66%, Armata, cu 67%, și pompierii, cu 83%.
71 la sută dintre respondenți cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 21% cred că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună. Românii se plâng, cel mai mult, de prețuri, inflație și veniturile mici (38%), 16 la sută se plâng de hoție și 6 la sută de criza economică.