„Constatările și recomandările formulate reflectă doar situația prezentată în documentele de politică publică în vigoare pentru perioada de referință supusă auditului de performanță, fără a lua în considerare resursele umane și financiare și nici eforturile întreprinse de echipa de management în vederea dimensionării adecvate a acestora, în raport cu evoluția fenomenului și cu respectarea prevederilor legale”, transmite Agenția Națională Antidrog.
ANA arată că, raportat la numărul total de posturi aprobate în statul de organizare de 321 posturi, în 2020 a avut 248 angajați (77% procent de încadrare), din care 24 de psihologi, 18 medici, 26 asistenți sociali, 97 prevenirea consumului de droguri, în 2021 235 angajați (73% procent de încadrare), iar în 2022 240 angajați (75% procent de încadrare), din care 25 de psihologi, 16 medici, 26 asistenți sociali, 99 prevenirea consumului de droguri.
„În acest sens, precizăm că, Ministerul Afacerilor Interne are ca prioritate în acest domeniu regândirea rolului Agenției Naționale Antidrog, în vederea gestionării eficiente a fenomenului consumului de droguri atât din perspectiva sănătății publice, cât și a siguranței cetățeanului, astfel încât să fie eliminate suprapunerile de competențe cu alte instituții ale statului (spre exemplu cu cele din domeniul psiho-medical), iar pe de altă parte, să crească eficiența activităților derulate, nu doar de Agenția Națională Antidrog, dar și de ceilalți parteneri cu atribuții în prevenirea traficului și consumului de droguri, precum și utilizarea judicioasă a resurselor alocate în acest sens”, potrivit ANA.
Agenția Națională Antidrog precizează că în cadrul acestui proiect pilot nu s-a avut în vedere colaborarea interinstituțională cu alte instituții cu atribuții în domeniu și/sau organizații neguvernamentale specializate, astfel că datele prezentate reflectă doar o situație ”ipotetică”, reflectând încă o dată faptul că rețeaua de asistență integrată a consumatorilor de droguri trebuie să fie rezultatul unui efort comun al autorităților publice centrale, al altor instituții cu atribuții în domeniu și/sau
al organizațiilor neguvernamentale specializate, care pot contribui la înlăturarea dependenţei, reabilitării şi reinserţiei sociale.
„Reamintim că Agenția Națională Antidrog colaborează cu Ministerul Sănătății, Ministerul Justiției, Ministerul Educației, Colegiul Psihologilor din România și organizații neguvernamentale cu atribuții în domeniu în vederea oferirii tuturor serviciilor specializate atât consumatorilor, cât și familiilor lor. De asemenea, la nivelul ANA, pe parcursul acestui an, a fost înființat Grupul Național de Alertă Timpurie, din care fac parte pe lângă specialiștii antidrog, reprezentanți ai Poliței Române, DIICOT, Ministerul Sănătății, medici din cadrul principalelor unități medicale din București și organizații neguvernamentale, care monitorizează în timp real, apariția și evoluția noilor droguri pe piața din România. Reamintim faptul că, această misiune de audit nu este prima în cadrul Agenției Naționale Antidrog, toate celelalte vizând alte segmente din care a rezultat faptul că resursele umane și financiare ar fi fost folosite, de-a lungul perioadei, în mod eficient și legal, aspecte care se regăsesc în rapoartele precendente ale Curții de Conturi a României”, se mai arată în comunicat.
În 41 din cele 47 de centre de prevenire, evaluare și consiliere antidrog aflate în componența ANA nu există echipă terapeutică completă, potrivit unui audit realizat de Curtea de Conturi, care relevă că sistemul de acordare a asistenței integrate consumatorilor de droguri trebuie reproiectat.
(sursa: Mediafax)