Noiembrie, prima lună care aduce prețuri la energia electrică mai mici

Facturile au înregistrat o ușoară scădere, prima după luna iulie, când plafonarea prețurilor a fost eliminată. Din cele 33 de capitale europene, Bucureștiul s-a plasat în luna trecută pe poziția 12, cu un preț mediu de 27,28 de eurocenți/kWh, după ce în octombrie a avut un preț de 28,32 de eurocenți/kWh, iar septembrie a avut 28,27 de eurocenți/kWh. Totuși, raportat la puterea de cumpărare, continuăm să avem cea mai scumpă energie electrică din Europa, arată raportul HEPI (Household Energy Price Index - noiembrie 2025). Micșorarea ușoară a prețului la energie nu este deocamdată sesizabilă și în facturi, scăderea lor putând să se observe doar pentru clienții care încheie contracte noi. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, avertiza la sfârșitul lunii trecute că fără măsuri coerente, prețurile ar putea continua să crească în următorii ani, în condițiile în care România riscă să aibă o producție redusă de energie.

Capitalele Berlin și Copenhaga au fost în noiembrie cele mai scumpe orașe pentru clienții casnici din Europa, urmate de Berna, Londra și Bruxelles. Kievul a avut cel mai ieftin preț la electricitate, urmat de Budapesta, Belgrad și Podgorica. În termeni nominali, prețurile din capitalele Europei Centrale și de Est (CEE) au fost mai mici decât media și în noiembrie. Totuși, în această lună, București, Praga și Vilnius sunt singurele capitale dintre țările CEE în care prețul energiei electrice este peste media europeană.

Cum arată piața energiei

Cele mai semnificative schimbări care au avut loc pe piața energiei electrice luna trecută au fost următoarele:

• O creștere a prețurilor cu 15% în Oslo, din cauza creșterii componentei energetice;

• O creștere a prețurilor cu 9% în Ljubljana, din cauza creșterii componentelor energetice și de distribuție;

• O creștere a prețurilor cu 7% în Zagreb, din cauza creșterii componentei energetice;

• O creștere a prețurilor cu 4% în Bruxelles, din cauza creșterii componentei energetice;

• O creștere a prețurilor cu 3% în Atena, din cauza creșterii componentei energetice;

• O creștere a prețurilor cu 3% în Viena, din cauza creșterii componentelor energie și taxelor pe energie;

• O creștere a prețurilor cu 2% în Copenhaga, Dublin, Helsinki și Londra, din cauza creșterii componentei energetice;

• O scădere a prețurilor cu 4% în Lisabona și Berlin, datorată scăderii componentei energetice;

• O scădere a prețurilor cu 3% în București, datorată scăderii componentei energetice;

• O scădere de 2% a prețurilor în Madrid, datorată reducerii componentelor energie și taxelor pe energie.

Prețul mediu european al energiei electrice pentru utilizatorul final a înregistrat o creștere de 1% în noiembrie, menținând tendința ascendentă observată în ultimele luni, pe măsură ce iarna declanșează o creștere a cererii. Dintre cele 33 de capitale analizate, 11 au înregistrat creșteri de prețuri, cea mai semnificativă fiind în Oslo, în timp ce 7 au înregistrat o scădere la o scară mai limitată. Restul de 15 capitale nu au înregistrat nicio variație a prețurilor energiei electrice pentru utilizatorul final în această lună. 

Raportul a fost realizat de Energie-Control Austria, MEKH - Hungarian Energy and Public Utility Regulatory Authority și VaasaETT, în colaborare cu autorități de reglementare și operatori din 33 de țări europene (toate statele membre UE, plus Marea Britanie, Norvegia, Elveția, Serbia, Muntenegru și Ucraina).

Raportată la puterea de cumpărare avem tot cea mai scumpă energie

Atunci când sunt ajustate la standardele puterii de cumpărare (purchasing power standard - PPS) din fiecare țară, imaginea se schimbă dramatic. Cele mai mici prețuri ajustate la energia electrică pentru gospodării se găsesc în Oslo, Budapesta, Valletta și Helsinki (la fel ca în octombrie), în timp ce cele mai mari au fost în București, Praga, Varșovia și Berlin (și aici se păstrează clasamentul). Majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est ajung de obicei la prețuri ale energiei electrice relativ scăzute în comparație cu nivelul general al prețurilor din țară și sub media europeană, arată raportul. București, Praga, Riga, Vilnius și Varșovia sunt singurele capitale dintre țările din Europa Centrală și de Est în care prețul energiei electrice a fost peste media europeană în noiembrie 2025. Puterea de Cumpărare Standard (PPS) reprezintă moneda de referință stabilită la nivelul Uniunii Europene pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare. PPS este o unitate de valută convențională care exclude influența diferențelor între nivelul prețurilor dintre țări.

Sărăcia energetică face ravagii în România

Consecințele acestor prețuri mari la energia electrică sunt ușor de sesizat, statisticile indicând că o mare parte din populația țării are probleme cu plata facturilor la energie. O analiză recentă realizată de Asociația Energia Inteligentă arăta că:

• în România, estimări recente arată că între 32% şi 45% din populaţie ar fi afectată de sărăcie energetică, în funcţie de criterii (sursa Observatorul Român al Sărăciei Energetice), iar aproximativ 20% din gospodării au un „consum sub jumătate din media naţională” - un indicator de sărăcie energetică extremă. În regiunile mai puţin dezvoltate (ex: Nord-Est), cifra creşte: ~30,8% dintre gospodării nu îşi permiteau să acopere nevoile energetice. 

• gospodăriile cu venituri reduse care plătesc o pondere mare din venit pentru energie au mai puţin de cheltuit pentru alte nevoi - ceea ce reduce cererea internă, consumul și astfel se frânează economia.

• întreprinderile şi industria, în zone cu costuri energetice mari, este și cazul României, sunt mai puţin competitive - dacă costul energiei pentru firme este ridicat, ele trebuie să includă asta în costuri, ceea ce reduce investiţiile, dezvoltarea sau profitabilitatea, mergând până la faliment. Pe cel mai recent set solid de date comparabile (EIB Investment Survey 2024 - România), ~81% dintre firmele din România spun că pentru ele „costurile la energie” reprezintă un obstacol (minor sau major) pentru investiții - deci sunt afectate de nivelul prețurilor la energie. Detaliat, ponderea variază astfel: industrie 89%, construcții 86%, servicii 71%, infrastructură 82%, IMM-uri 77%, companii mari 84%.

A scăzut ponderea energiei în factură

În București, în noiembrie 51% din valoarea facturii a fost reprezentată de prețul energiei electrice, după ce în octombrie și septembrie reprezentase 53%. De exemplu, la Budapeste prețul energiei în valoarea facturii a reprezentat doar 14%, la fel ca și în lunile precedente, fiind cel mai mic din Europa. La polul opus, Nicosia are cel mai mare procent de energie în factură, ajungând la 77% din prețul pentru utilizatorul final în noiembrie 2025.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Citește pe Antena3.ro

Cauza morții doctoriței Ștefania Szabo a fost stabilită: Rezultatele autopsiei răstoarnă ipoteza unui infarct sau AVC de la epuizare