„Menționez și aprecierea pentru inițiativa Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, din 24 iulie 2025, când jurnaliștii au fost invitați la consultări, opiniile transmise ulterior fiind utile și demonstrând rolul activ al Uniunii ca punte între presă și instituțiile statului”
DMC: Ce înseamnă în fapt noul Regulament european dedicat libertății presei? Se va impune peste regulile din România sau urmărește o aducere la zi a acestora?
AD: Normele europene sunt adaptate permanent, în funcție de nevoile societății și de evoluțiile economice, sociale și tehnologice, iar European Media Freedom Act (EMFA) nu face excepție. La nivel internațional au fost constatate numeroase probleme privind libertatea presei, presiuni exercitate asupra jurnaliștilor, situații de influență politică în media publică și lipsa transparenței în funcționarea unor trusturi media. În acest context, a apărut necesitatea unui Regulament european, pentru a crea un cadru comun de garanții și pentru a pune ordine într-un domeniu sensibil. Regulamentul este în vigoare din 8 august 2025. Anumite prevederi se regăsesc deja în legislația românească, altele nu există deloc, iar unele necesită actualizare. Scopul EMFA nu este să se impună peste legislația națională, ci să permită o armonizare coerentă și o aliniere la standardele europene privind libertatea și pluralismul media.
DMC: Care sunt cele mai importante cerințe ale EMFA?
AD: Un element central este depolitizarea mediei publice. Mai multe state membre lucrează deja la identificarea unor mecanisme care să asigure independența reală a media publice, de la modul de numire a conducerii, până la aprobarea bugetelor. În ceea ce privește media privată, EMFA introduce o cerință esențială: transparența deplină nu doar asupra structurii acționariatului ci și asupra surselor de finanțare, un aspect extrem de important pentru credibilitate. Regulamentul include, de asemenea, protecția jurnaliștilor și a surselor lor, reguli privind modul de sancționare a instituțiilor media sau a jurnaliștilor, garanții pentru pluralism, protejarea conținutului editorial împotriva ingerințelor, transparența achizițiilor în domeniul media și norme privind funcționarea platformelor digitale foarte mari în raport cu presa. EMFA stabilește cadrul general, în interiorul căruia fiecare stat membru își adaptează legislația.
DMC: Care este rolul Ministerului Culturii în implementarea acestui regulament?
AD: Ministerul Culturii, având drept de inițiativă legislativă în domeniu, a fost desemnat coordonatorul procesului de armonizare a legislației naționale cu cerințele EMFA. Ministerul trebuie să integreze cerințele Regulamentului cu legislația existentă tinand cont de opiniile tuturor instituțiilor implicate. Legea de funcționare a Ministerului prevede în mod explicit obligația de a proteja și încuraja libertatea de expresie și libertatea de creație. Printre atribuțiile ministerului se numără generarea de politici culturale și strategii corelate cu dezvoltarea României, valorificarea oportunităților din sectorul cultural, construirea și armonizarea cadrului legislativ și monitorizarea domeniului. EMFA reprezintă o zonă de intersecție firească între activitatea Ministerului și sectorul media, cele două fiind mult mai conectate decât pare la prima vedere.
Un exemplu clar îl reprezintă responsabilitatea Ministerului de a crește accesul echitabil la cultură și de a spori implicarea culturii în societate. Presa are un rol major în reflectarea și susținerea sectorului cultural, iar cultura contribuie, la rândul ei, la calitatea și diversitatea comunicării publice. Este un ecosistem interdependent: media susține cultura, iar cultura poate deveni un motor al dezvoltării actului comunicării publice.
DMC: Este nevoie de o colaborare mai strânsă între Minister și instituțiile de presă pentru aplicarea EMFA?
AD: Ministerul Culturii a avut deja numeroase întâlniri, atât în formate de grup de lucru, cât și bilateral, cu instituții media publice, cu organisme profesionale, cu asociații și cu experți din domeniu. Încă din perioada în care Comisia Europeană lucra la elaborarea EMFA, Ministerul Culturii a solicitat feedback din partea instituțiilor relevante, iar unele au răspuns activ, în timp ce altele mai puțin. La nivel general, societatea românească, similar situației din alte state membre, nu are încă reflexul participării active la consultările europene. Mulți nu trimit opinii, nu urmăresc procesul legislativ și consideră că anumite reglementări nu îi afectează, iar ulterior constată efectele. Aceasta este o problemă recurentă la nivel european.
Ministerul a avut schimburi de idei și analize cu Vicepreședintele CNA, cu reprezentanți ai TVR și Radio România, cu membri ai UZPR, cu reprezentanți ai industriei de publicitate și cu experți din alte ministere implicate. Procesul este unul de durată, întrucât Ministerul are în lucru și alte inițiative legislative, unele cu termene stricte impuse de către Comisia Europeană. Vom continua dialogul cu actorii din media, pentru că implementarea EMFA necesită consultare constantă. Menționez și aprecierea pentru inițiativa Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, din 24 iulie 2025, când jurnaliștii au fost invitați la consultări, opiniile transmise ulterior fiind utile și demonstrând rolul activ al Uniunii ca punte între presă și instituțiile statului.
DMC: Va duce implementarea EMFA la o nouă lege a presei?
AD: Ar fi prematur să afirmăm categoric acest lucru, însă este clar că vor fi necesare modificări legislative ample. Trebuie subliniat că nimeni nu va folosi EMFA pentru a limita libertatea de exprimare. Intenția Regulamentului este exact opusă: de a întări garanțiile privind independența și pluralismul presei. Consider că supra-reglementarea nu aduce rezultate bune, iar echilibrul este esențial. Conținutul editorial are nevoie de reguli minime, inclusiv pentru protecția consumatorilor, însă libertatea de expresie și libertatea de creație rămân fundamentale. Meseria mea de actor, bazată pe creativitate și curaj, mă face cu atât mai conștient de importanța acestor libertăți.
Legislația românească privind presa este dispersată în numeroase acte normative, fără o coerență între ele, iar acesta este unul dintre motivele pentru care ar fi necesară o lege unică sau chiar un Cod al libertății de exprimare, creației și libertății presei. Acesta ar trebui să integreze Legea 41/1994, Legea audiovizualului, Legea privind cultura scrisă, legislația digitală și alte norme relevante, pentru a crea o structură legislativă coerentă.
Ne propunem ca modificările necesare implementării EMFA să fie finalizate până în prima jumătate a anului 2026. Este important de menționat că TVR și Radio România au conduceri noi începând din luna noiembrie 2025, iar aceste instituții sunt profund vizate de EMFA, astfel încât vor avea un rol esențial în proces. La nivel european, doar Danemarca și Finlanda și-au îndeplinit complet obligațiile EMFA la începutul lunii decembrie; celelalte state membre se află în diverse stadii ale pregătirii. Este firesc să urmărim experiențele altora și să avem schimburi de opinii, în special pe articolele sensibile.
DMC: Vă dorim succes și un an 2026 cu multe realizări!
AD: Vă mulțumesc! Și eu vă doresc un an bun, în care să continuați să aveți un rol pozitiv în presa românescă!