Aproximativ 4000 de angajati au semnat o petitie interna, care circula deja de trei luni si care cere conducerii Google sa ramana in afara "comertului cu razboi", renuntand sa foloseasca inteligenta artificiala creata de companie pentru a-si ajuta pe militari sa faca dronele mai eficiente in identificarea tintelor.
Potrivit presei de peste Ocean, au existat si circa 20 de demisii. "Credem ca Google nu trebuie sa participe la comertul cu razboi", scriu autorii textului. "Prin urmare, cerem ca proiectul Maven sa fie anulat, iar Google sa elaboreze, sa faca public si sa puna in aplicare o politica foarte clara, angajandu-se sa nu contruiasca, nici ea, nici firmele colaboratoare, tehnologie de razboi", subliniaza semnatarii in petitia lor.
Armata Statelor Unite, dar si a multor altor tari, utilizeaza drone, adica aparate dirijate de la distanta, pentru misiuni de recunoastere, strangere de informatii sau pentru bombardamente, asa cum s-a intamplat in Afganistan, spre exemplu. "Electronic Frontier Foundation" (EFF), dar si Comitetul international pentru controlul armelor-robot (ICRAC) sustin petitia.
Chiar daca Google a precizat oficial ca eforturile destinate ameliorarii capacitatii masinilor de a recunoaste obiecte nu au scop ofensiv, unele dintre "documentele publicate" trezesc ingrijorare, totusi, afirma, recent, EFF. Potrivit organizatiei, oamenii controleaza imaginile transmise de drone in functie de "oamenii sau obiectele vazute", iar "in anumite situatii, se ajunge la lansari de rachete asupra respectivelor persoane sau obiecte", ceea ce reprezinta o problema de etica enorma".
"Nu suntem departe de momentul in care dronele autonome vor fi autorizate sa ucida automat", fara control uman, a estimat, la randul sau, ICRAC. In incercarea unei incadrari mai precise, ONU a lansat in aprilie o noua serie de discutii oficiale privind armamentul autonom.