Pe site-ul ANSVSA (Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor) au fost publicate două ghiduri privind siguranţa alimentelor, în contextul pandemiei. Materialele au la bază documente elaborate de instituţii europene şi internaţionale, în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), şi oferă nu doar reguli de bune practici pentru cei care lucrează în domeniu, ci şi informaţii folositoare consumatorilor.
Materialele publicate se intitulează „Covid-19 şi siguranţa alimentelor: ghid pentru operatorii din industria alimentară” (adaptat după un document din 7 aprilie al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie – FAO, în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii) și „Covid-19 şi siguranţa alimentelor: întrebări şi răspunsuri” (adaptat după ghidul Comisiei Europene din 8 aprilie 2020). Acest din urmă document, redactat sub forma unui set de întrebări şi răspunsuri, oferă o serie de informaţii care le sunt utile şi celor care cumpără produse proaspete sau ambalate de la raft.
Virusul nu se ia prin mâncare
În ghidul care are la bază îndrumarul Comisiei Europene, la capitolul „Alimentele la domiciliu”, este formulată următoarea întrebare: „Pot fi infectat prin consumul anumitor alimente?”. În răspuns se arată că, până acum, nu există dovezi că alimentele sunt o sursă probabilă sau o cale de transmitere a virusului responsabil de COVID-19. „În pofida amplorii pandemiei, până în prezent nu s-a raportat transmiterea COVID-19 prin consumul de alimente”, vine precizarea. Potrivit agențiilor de siguranță alimentară din statele membre ale Uniunii Europene, este foarte puţin probabil şi să infecteze cineva cu coronavirus prin manipularea alimentelor.
Dilema ambalajelor contaminate
O altă întrebare se referă la riscul de contaminare cu coronavirus de pe ambalajele alimentare. Răspunsul e următorul: „Deși, conform unui studiu recent, s-a demonstrat că agentul cauzal al COVID-19 (SARSCoV-2) poate persista până la 24 de ore pe carton și până la câteva zile pe suprafețe dure, cum ar fi oțelul și materialele plastice în condiții experimentale (de exemplu, umiditate relativă în mediu controlat și de temperatură controlată), nu există nicio dovadă că ambalajele contaminate, care au fost expuse la diferite condiții de mediu și de temperatură, transmit infecția”.
Se mai adaugă totuşi îndemnul ca persoanele care manipulează ambalaje, inclusiv consumatorii, să respecte îndrumările autorităților de sănătate publică în ceea ce privește bunele practici de igienă, inclusiv spălarea regulată și eficientă a mâinilor.
Riscuri minime în bucătărie
Ce măsuri poate lua orice individ acasă, pentru a minimiza riscul infectării cu coronavirus, în urma manipulării alimentelor şi ustensilelor de bucătărie? În ghidul ANSVSA, se recomandă spălarea riguroasă a mâinilor cu săpun şi apă caldă, înainte şi după cumpărături, aplicarea regulilor stricte de igienă în bucătărie, depozitarea corectă a alimentelor şi a mâncării (spre exemplu, orice contact între alimentele crude și cele gătite trebuie evitat). Consumatorii sunt îndemnaţi să arunce ambalajul exterior al produselor, înainte de depozitare (de exemplu, învelișul de carton, în cazul în care există un pachet de plastic în interior), şi să păstreze evidenţa informaţiilor folositoare (data expirării, data recomandată pentru consum).
Se mai recomandă spălarea sistematică a fructelor şi legumelor, mai ales dacă acestea nu vor fi gătite, cu precizarea că virusurile nu supravieţuiesc în urma procesului de gătire. De asemenea, frigiderul și suprafeţele din bucătărie bucătăriei ar trebui curățate cu o frecvență mai mare.
Ia industria agroalimentară măsuri, pentru a evita contaminarea cu coronavirus a alimentelor, în etapa de producţie sau distribuţie? „Norme stricte de igienă reglementează deja producția de alimente în Uniunea Europeană, iar punerea lor în aplicare este supusă controalelor oficiale. Toți operatorii din domeniul alimentar trebuie să le aplice”, se arată în ghidul ANSVSA. Totuşi, în contextul actual, „operatorii din domeniul alimentar ar trebui să-și limiteze contactele externe la cele absolut necesare, de exemplu cu furnizorii sau camioanele, păstrând distanța față de șoferi”.
„După cum se menționează de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA), nu există nicio dovadă care să ateste că produsele alimentare reprezintă un risc pentru sănătatea publică în ceea ce privește COVID-19.”
Ghid ANSVSA