ANAF continuă seria de controale la sute de firme care colaborează direct sau indirect cu platformele de ride-sharing Uber și Bolt, fraudând statul. Aceste firme folosesc flote auto pe care le închiriază prin contracte de comodat, pentru a evita plata taxelor. Metoda a fost descoperită recent, deși transportatorii de la COTAR transmiteau public informații către Guvern și Parlament, în legătură cu aceste practici ilegale ale firmelor de ride-sharing încă de acum 10 ani, cerând instituțiilor statului să le controleze și să ia măsuri. Frauda calculată până acum de ANAF la firmele de ride-sharing care fac evaziune fiscală se ridică la circa 52 de milioane de euro, însă transportatorii au calculat peste 100 de milioane de euro pe an. Aceștia spun că e salutară acțiunea Fiscului, dar încă nu se fac mai multe controale la firmele care au cea mai mare evaziune.
Controalele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) la firmele-paravan care fac inginerii financiare cu activități de ride-sharing s-au înmulțit, iar acum sunt vizate deja sute de firme. ANAF a descoperit că unul dintre mecanismele prin care aceste companii fraudează statul, prin neplata taxelor și a impozitelor, este folosirea unor flote de mașini prezente pe cele două platforme, prin contracte de comodat de la alte firme, în timp ce șoferii lucrează pentru persoanele juridice care iau mașinile în comodat, dar acestea nu virează către bugetul de stat impozitul și contribuțiile reținute la veniturile plătite șoferilor, precum și alte taxe și impozite.
Mai mult, atunci când Antifrauda le descoperă, se constată prejudicii produse statului foarte mari, dar firmele nu pot fi executate silit, pentru că nu dețin active - neavând nici măcar mașinile proprii.
Există suspiciuni în legătură cu o posibilă colaborare de lungă durată cu angajați ai Registrului Auto Român (RAR), care ar fi facilitat evaziunea fiscală prin lipsa unei colaborări cu ANAF, astfel încât să se poată bloca aceste firme sau PFA-uri evazioniste. RAR controlează stațiile ITP unde mașinile folosite pentru activități de ride-sharing sunt verificate o dată la 6 luni, iar RAR ar fi putut să nu dea avize pentru mașinile care nu au plătit taxe și impozite.
Peste 100 de milioane de euro anual
Suma la care s-a calculat prejudiciul firmelor controlate până în prezent de ANAF, doar prin acest tip de fraudă fiscală, se ridică la circa 52 de milioane de euro, însă datele analizate de transportatorii de la COTAR arată că prejudiciul adus statului de aceste firme-paravan ar fi de peste 100 de milioane de euro anual, în ultimii 10 ani.
Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România a calculat acest prejudiciu pe care l-ar face firmele de ride-sharing pe baza analizei activității companiilor mari care activează pe această piață și care încă nu au fost controlate de Fisc. Marile firme, cele mai vechi de pe piață, au lansat acest mod de operare preluat de toate celelalte, încă de la început, din anul 2014, când ride-sharingul a pătruns pe piața din România în lipsa cadrului legal care să fi permis această activitate.
Ulterior a fost creată o lege specială pentru activitățile de transport alternativ, dar nici după ce au intrat în legalitate aceste firme, în anul 2019, nu s-au eliminat practicile ilegale prin care se fraudează statul.
Transportatorii membri COTAR au semnalat aceste nereguli și concurența neloială, dar nu au fost luate în considerare mult timp de autoritățile care ar fi putut stopa evaziunea fiscală. După 2022, când ANAF a descoperit primele fraude fiscale la câteva zeci de astfel de firme, au început să apară și dosare la DNA care vizează evaziunea fiscală.
Curg și dosarele la DNA
Administratorii mai multor firme de ride-sharing au fost trimişi în judecată de DNA, în mai multe dosare, de la finalul anului trecut până în prezent, pentru un prejudiciu de aproape 70 de milioane de lei - cu firme-paravan și salarii la negru.
Șoferii sunt de declarați „parteneri” ai firmelor de ride-sharing - devenit transport alternativ după ce li s-a făcut lege specială a transportului alternativ, dar acești „parteneri” sunt, de fapt, angajați care nu plătesc taxe și impozite, neavând contracte de angajare. În România sunt peste 100.000 de şoferi activi pe platformele de transport alternativ, iar numărul mare de fraude care sunt descoperite de ANAF și DNA ridică mari semne de întrebare în legătură cu modul de colectare a taxelor din această activitate.
Mai mulți patroni ai unor astfel de firme sunt anchetați de DNA, după ce au coordonat sau au administrat societăţi cu activitate de transport alternativ, acuzaţiile fiind de evaziune fiscală, spălare de bani şi dare de mită. Procurorii au menționat în rechizitoriu existența unor mecanisme frauduloase derulate în perioada mai 2022 - ianuarie 2025, cu prejudicii de peste un milion de euro în fiecare dosar.
Albirea banilor prin achiziții și investiții
Procurorii au menționat în rechizitorii și mecanismele prin care aceste firme fraudează statul, atât prin nedeclararea veniturilor pentru mașinile luate prin contracte de comodat, cât și prin nedeclararea angajaților. S-a mai constatat și concurența neloială, pentru că aceste firme nu declară veniturile şi nu plătesc contribuţiile fiscale, creând astfel un avantaj competitiv faţă de operatorii care respectau legislaţia. Consiliul Concurenței încă nu a verificat ceea ce au menționat procurorii în dosarele de cercetare penală.
Fără taxe şi contribuţii, veniturile nete ale şoferilor sunt mai mari decât în cazul unei angajări legale, ceea ce alimentează atractivitatea sistemului. Mecanismul de fraudare presupune ca sumele încasate și nedeclarate să rămână în conturile firmelor, fiind retrase de patronii acestora, apoi se trecea la pasul următor - spălarea de bani, prin achiziţii personale sau investiţii aparent legitime.
Într-un singur caz, patronul unei astfel de firme ar fi retras peste 13 milioane de lei, bani folosiţi pentru a cumpăra imobile, pentru a deschide un restaurant şi un service auto. Alţi bani au fost „albiţi” prin achiziţia şi vânzarea de autoturisme, inclusiv modele de lux, ori prin creditarea unor societăţi comerciale controlate de aceleaşi persoane.