Apele Române au luat măsuri de intervenție pentru menținerea debitelor minime necesare pentru producția de energie nucleară, dar acest episod este începutul unei crize energetice care nu se va termina odată cu seceta din această vară. Specialiștii vorbesc despre necesitatea redeschiderii producției de energie electrică pe bază de cărbune, pentru că actuala structură a sistemului românesc de producție nu poate face față consumului, în astfel de situații de criză. Acum, România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii, deși jumătate din țară a fost îngropată sub ape, după ploile abundente din luna iulie, iar explicația pe care o dau specialiștii este că acele cantități foarte mari de apă nu au influențat debitele afluenților Dunării și nu au ajutat cu nimic debitul fluviului. Următoarele zile rămân decisive pentru situația Reactorului II de la Cernavodă.
Situația energetică a României este critică și fără precedent, dar autoritățile statului român asigură populația că se vor depune toate eforturile necesare pentru asigurarea - pe cât posibil - a debitelor minime necesare producției de energie nucleară. Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare este de aproximativ 70%, iar aceasta reprezentând rezerva strategică pentru alimentarea cu apă a populației. În acest context, ANAR a făcut un apel ferm către populație pentru utilizarea responsabilă a apei și a energiei electrice.
„Fiecare gest de economisire contează în această perioadă critică. Reducerea consumului de energie electrică, în special în intervalele de vârf din cursul serii, precum și utilizarea rațională a apei contribuie la diminuarea presiunii asupra resurselor disponibile. Recomandăm ca, acolo unde este posibil, apa potabilă să nu fie utilizată pentru udarea grădinilor, spălarea curților, a trotuarelor sau a autovehiculelor, ci să fie folosite surse alternative pentru aceste activități. Prioritatea absolută rămâne asigurarea alimentării cu apă a populației și protejarea resurselor disponibile în această perioadă de secetă hidrologică severă”, a anunțat ANAR.
Săptămâna aceasta este decisivă
Prognoza de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor arată că ziua critică pe care o așteptăm, pentru a ști dacă mai avem sau nu energie electrică produsă la Centrala de la Cernavodă, este 6 august, data la care Dunărea ar putea atinge la intrarea în țară un debit mai mic decât minimumul înregistrat în august 2003 – când s-a înregistrat un minim istoric de 1.600 mc/s, după cel din ianuarie 1985, când a fost de aproximativ 1.400 mc/s. Specialiștii în hidrologie spun că situația din 1985 nu este comparabilă cu cea din prezent, deoarece a fost determinată de blocarea scurgerii apei ca urmare a formațiunilor de gheață de pe sectorul românesc al Dunării.
Sâmbătă, Dunărea înregistra la intrarea în țară un debit de 1.550 mc/s, de aproximativ trei ori mai mic decât media multianuală a lunii iulie (4.700 mc/s) și a lunii august (3.900 mc/s). Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, debitul este cu aproximativ 25% mai mic (1.550 mc/s în 2026, față de 2.000 mc/s în 2025) – anunță Apele Române.
Seceta a făcut ca toate râurile interioare din vestul țării (Crișana și Banat), precum și din Oltenia, Muntenia și Moldova să înregistreze debite sub valorile specifice acestei perioade, situație care influențează negativ, în continuare, debitul Dunării și ar putea duce la decizia de închidere a Reactorului II de la Cernavodă, după 6 august.
„În unele sectoare, în special în Crișana, se manifestă deja fenomene de secare, iar acestea se vor accentua în perioada următoare. În consecință, pot fi necesare restricții temporare în alimentarea cu apă, în special în zonele rurale, unde fântânile sunt afectate de lipsa precipitațiilor. Având în vedere regimul deficitar de precipitații atât pe sectorul românesc, cât și în bazinul superior al Dunării, următoarele două săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic”, au explicat reprezentanții ANAR.
Ploi în Austria și lucrări în România
Există și o șansă de redresare, în situația actuală, pentru că se așteptau ploi în Austria, care să ducă la creșterea debitului Dunării, iar acestea au venit, în ultimele zile ale săptămânii trecute. Au fost precipitații care au determinat creșteri ale debitelor râurilor interioare din Austria, iar efectele acestora vor ajunge la intrarea Dunării în România în următoarele șase zile – adică ar putea influența situația din 6 august, ziua decisivă pentru Reactorul II de la Cernavodă, conform specialiștilor de la Apele Române.
Nu se așteaptă o creștere spectaculoasă, ci măcar o situație care să permită menținerea Recatorului II.
Apele Române fac și unele lucrări, cu ajutorul Armatei Române, pentru a menține cotele optime ale fluviului, astfel încât să se asigure apa necesară pentru răcirea centralei nucleare. „Pe sectorul românesc al cursului Dunării este posibilă doar o staționare sau o ușoară creștere a debitului, până în jurul valorii de 1.600 mc/s sau puțin peste această valoare, care rămâne însă mult sub media multianuală a lunii august. Prin urmare, din cauza scăderii nivelurilor Dunării, cauzată exclusiv de regimul deficitar de precipitații, după finalizarea măsurătorilor batimetrice realizate de Forțele Navale Române, va fi încercată scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, care vor permite dirijarea unui volum mai mare de apă către Dunărea Veche dinspre Brațul Bala”, a anunțat ANAR.
De asemenea, Administrația Fluviala a Dunării de Jos RA a început lucrările de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala. Operațiunea este una deosebit de complexă și presupune realizarea unui epiu - dig de dirijare -, cu scopul de a concentra debitele către sectorul Cernavodă.
ANAR a mai anunțat că intervenția implică riscuri tehnice semnificative, principalul fiind ca, în condițiile nivelurilor extrem de scăzute ale Dunării și ale unei situații hidrologice fără precedent, efectul hidraulic urmărit să nu fie atins în totalitate. De asemenea, lucrările pot determina o creștere temporară a turbidității apei.
Citește și: Operațiunea de pe Dunăre continuă: Stânca Pârjoaia a rămas intactă după prima detonare | Jurnalul