Compoziţia bacteriologică şi chimică a apei îmbuteliate se modifică în timp, astfel că o apă sănătoasă iniţial poate deveni o adevărată bombă microbiologică pentru organism dacă este transportată şi depozitată în condiţii improprii. În acest context, câţiva parlamentari au iniţiat un proiect legislativ prin care apele îmbuteliate să fie mai bine verificate. Practic, pe lângă testările iniţiale care se fac în prezent, înainte şi imediat după îmbuteliere, bidoanele cu apă vor fi testate şi după ce au stat pe rafturile magazinelor.
Proiectul de modificare a Legii 458/2002 privind calitatea apei potabile, iniţiat de deputaţii PSD Ioan Dîrzu, Augustin-Claudiu Ilişanu, Ioan Munteanu, Gabriel Petrea, Alexandru Rotaru şi Şerban Ciprian Constantin, introduce în lege obligativitatea autorităţilor de control de să verifice în laborator compoziţia fizico-chimică şi încărcătura microbiologică a apei îmbuteliate cu trei zile înainte ca aceasta să expire. Concret, dacă modificarea legislativă va fi adoptată, toate apele îmbuteliate, indiferent că sunt produse în ţara noastră sau sunt de import, vor fi testate şi după ce au fost transportate, depozitate şi expuse pe raftul magazinului.
Potrivit legislaţiei actuale, apa îmbuteliată este analizată doar înainte de îmbuteliere şi la 12 ore după. Dacă trece de aceste două teste, apa este considerată bună de consum şi nimeni nu o mai verifică până la expirarea termenului de valabilitate.
Deşi specialiştii ştiu foarte bine că apa din recipienţii de plastic îşi schimbă compoziţia la raft, legea este permisivă, arată iniţiatorii proiectului în expunerea de motive, iar în urma analizelor efectuate de autorităţile din domeniul protecţiei consumatorilor şi de siguranţă alimentară, în ultima vreme, au fost depistate depăşiri ale nivelului de microorganisme şi substanţe toxice şi de zeci de ori mai mari faţă de valorile maxime admise. “Cu cât o apă are un număr total de germeni aerobi mezofili mai mare, cu atât va fi mai crescut riscul prezenţei în apă a unor agenţi patogeni (bacterii, virusuri, ciuperci, agenţi parazitari)”, spun iniţiatorii în documentul amintit, precizând că principalele afecţiuni determinate de aceşti agenţi sunt: gastroenteritele, infecţii respiratorii sau ale plăgilor, infecţii urinare, septicemii şi meningite.
Numărul de colonii de bacterii dezvoltate în apa îmbuteliată, spre exemplu, este diferit dacă apa respectivă este depozitată într-un spaţiu cu temperaturi ridicate sau la soare, faţă de situaţiile în care sticlele sunt păstrate la temperaturi mai mici. Tocmai de aceea, prezenţa şi cantitatea acestora este monitorizată atât la 22°C, cât și la 37°C.
În prezent, pe piață există ape îmbuteliate pe eticheta cărora trecută compoziția bio-chimică, conform unui buletin de analize făcut ani urmă: 2012, 2011 sau chiar 2008. Prin noul proiect legislativ, însă, iniţiatorii spun că rezultatele verificărilor făcute cu trei zile înainte ca apa să expire trebuie să se regăsească şi pe etichete, iar instituţiile abilitate să verifice cauzele modificării compoziţie apei (spre exemplu, tipul materialului plastic în care este pusă apa), precum şi condiţiile de depozitare.
“Autoritatea de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, decide efectuarea unei monitorizări suplimentare cu 3 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate şi ori de câte ori există dovezi care atestă prezenţa în apă a unor substanţe sau microorganisme care au fost sau nu au fost stabilite ca parametri în conformitate cu anexa nr.1 şi care pot constitui un pericol potenţial pentru sănătatea umană. Monitorizarea suplimentară se realizează individualizat pentru fiecare substanţă sau microorganism în cauză”, este textul propus de cei şase deputaţi pentru modificarea articolul 7, alin 10 din Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile.
Într-un interviu pentru Jurnalul Naţional, Radu Dumitru, directorul Societății Naționale a Apelor Minerale (SNAM), a atras atenţia că una dintre marile probleme a României este lipsa legislației în domeniul verificării şi monitorizării apelor îmbuteliate. Sunt peste 400 de producători de apă îmbuteliată şi doar 68 de mărci de apă minerală licenţiate.
“Indiferent dacă se importă sau dacă se produc și se îmbuteliază în România, apele ar trebui să treacă printr-un laborator, să se facă analize la produsul finit, care ajunge pe raft, pe loturi, pentru tot ce se vinde în România, și trebuie văzut de unde provine apa. Pentru că, în acest moment, nu se știe de unde vine apa și de unde apare în sticlă”, a spus Radu Dumitru.
Mai multe studii au atras atenţia, de-a lungul ultimilor ani, asupra posibilităţii trasferului unor chimicale din compoziția recipientelor de plastic în apa conținută de acestea, în special în cazul celor care conţin Bisfenol A (BPA). De asemenea, s-a descoperit că şi concentrația de toxine crește cu cât apa stă în interiorul sticlelor de plastic, reprezentând un adevărat pericol pentru sănătate.