Jurnalul.ro Ştiri Externe Assange, curățat la ordinul lui Lenin

Assange, curățat la ordinul lui Lenin

de Şerban Mihăilă    |   

Considerat de mulți un erou și un campion al libertății de exprimare pentru dezvăluirea a ceea ce susținătorii săi consideră a fi abuzul de putere exercitat cu brutalitate și cinism de marile puteri, Julian Assange, fondatorul „WikiLeaks”, a fost arestat ieri de poliția britanică chiar în Ambasada Ecuadorului din Londra, unde se refugiase încă din 2012. Pentru criticii săi și numeroase guverne afectate de scurgerile de informații oficiale confidențialepublicate de site-ul lui, el este un rebel periculos, care a subminat securitatea mai multor țări, în frunte cu SUA.

În urma unei înțelegeri secrete între Quito și Londra, agenții britanici au fost invitați să-l ridice pe Assange  chiar de către ambasadorul Ecuadorului, după ce dreptul său de azil a fost retras de guvernul ecuadorian. Cu numai două zile înainte, Ministerul de Externe de la Quito afirma că Ecuadorul va decide „în timp util” dacă menține sau nu azilul diplomatic acordat în 2012 lui Assange, care, la vremea respectivă, fusese confruntat cu arestarea și extrădarea în Suedia, unde era urmărit în cazul unui presupus viol, într-un dosar ce avea să fie ulterior clasat. De cealaltă parte, britanicii l-au arestat pe editorul australian, în vârstă de 47 de ani, în baza unui mandat emis în 2012, deoarece acesta ar fi încălcat prevederile de eliberare condiționată din dosarul suedez. Potrivit autorităților britanice, Assange va fi adus în curând în fața magistraților. Fondatorul „WikiLeaks” se teme însă de ceea ce el consideră a fi adevărata miză din spatele arestării sale, cea care l-a determinat de la bun început să se refugieze în Ambasada Ecuadorului, cu șapte ani în urmă. Assange, naturalizat ecuadorian în 2017, este convins că arestarea sa va duce automat la extrădarea în SUA, unde ar urma să fie condamnat pentru publicarea, în 2010, de către „WikiLeaks”, a mii de documente confidențiale ale Departamentului de Stat și ale Pentagonului, preluate ulterior de mass-media internaționale. De altfel, o serie de oficialități ale administrației Trump au jurat să-l condamne pe fondatorul „WikiLeaks” și să-i distrugă site-ul. Și Obama a vrut să-l condamne pe australian pentru publicarea a sute de mii de documente secrete, dar a realizat că nu ar putea face acest lucru fără să urmărească în Justiție ziare precum „The New York Times” și „Guardian”, care au prezentat aceleași documente.

Gest fatal

Arestarea lui Assange a avut loc la numai o zi după ce „WikiLeaks” a anunțat că a descoperit o amplă operațiune de spionaj contra fondatorului său, pusă la cale de autoritățile ecuadoriene chiar în sediul ambasadei din Londra. „WikiLeaks” susține că mai multe întrevederi dintre Assange și avocații și doctorii săi ar fi fost filmate pe ascuns în ultimul an. Sentința predării australianului fusese semnată însă cu mai mult timp înainte, când „WikiLeaks” și o serie de rețele de socializare au dezvăluit imagini și informații legate de viața privată a noului președinte ecuadorian, Lenin Moreno. De altfel, Lenin a anunțat ieri că suspendarea azilului politic acordat lui Assange este rezultatul încălcării repetate, de către australian, a mai multor convenții internaționale. În octombrie 2018, Assange primise un set de „reguli de funcționare” în sediul ambasadei, care l-a determinat să dea în judecată guvernul de la Quito.

„WikiLeaks e un serviciu de informații ostil, ce nu aparține statului, și aflat deseori în cârdășie cu Rusia”

Mike Pompeo, secretar de Stat al SUA

 

 

Subiecte în articol: assange
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri