Furia față de numărul imens de victime colaterale civile ale campaniei militare din Gaza este tot mai mult îndreptată contra Statelor Unite, nu doar împotriva Israelului.
De altfel, indignarea generală, care a depășit granițele lumii arabe, a fost o sursă constantă de fricțiune și pe parcursul turneului diplomatic al secretarului de stat american, Antony Blinken, în Orientul Mijlociu și Asia, săptămâna trecută.
Șefii de guvern și diplomații de rang înalt ai statelor vizitate l-au admonestat pe reprezentantul Casei Albe în legătură cu acțiunile israeliene, mulți dintre ei acuzând faptul că atacurile sunt facilitate de armamentul american, iar eforturile SUA de a exercita presiuni pentru „pauze umanitare” - mai degrabă decât pentru o încetare de durată a focului -, reprezintă doar o formă de încurajare a continuării violențelor asupra civililor.
„Întreaga regiune se scufundă într-o mare de ură, care va defini generațiile viitoare!”, a avertizat ministrul iordanian de Externe, Ayman Safadi, vorbind alături de Blinken, la Amman. El a cerut Washingtonului să pună capăt atacurilor israeliene asupra civililor.
„SUA joacă un rol principal în aceste eforturi. Și asupra lor, și asupra noastră, a tuturor, cade responsabilitatea extrem de grea de a pune capăt acestei catastrofe”, a adăugat el.
Conversațiile lui Blinken cu liderii israelieni au fost, de asemenea, tensionate, în condițiile în care premierul Benjamin Netanyahu și principalii săi colaboratori au cedat mult prea puțin în fața preocupărilor SUA în privința siguranței civililor palestinieni, susținând că insurgenții Hamas se ascund printre trecătorii nevinovați din Gaza.
Chiar și la Tokyo, la o reuniune a unor aliați tradiționali ai SUA, miniștrii de externe au avut discuții controversate despre modul în care americanii gestionează criza din Gaza.
Spre exemplu, șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, și-a canalizat nemulțumirea asupra omologului său german, deoarece acesta luase partea SUA în loc să susțină efortul spaniolului de a lansa un apel mai clar către Israel, în vederea opririi ofensivei din Gaza. Ulterior și președintele francez, Emmanuel Macron, s-a delimitat de poziția SUA, cerând o încetare a focului.
În timp ce demonstrații masive pro-palestiniene au avut loc în întreaga lume, sute de mii de oameni din Indonezia, Pakistan și din alte părți ale planetei au criticat atât Israelul, cât și pe susținătorii săi americani pentru numărul de morți, care a depășit 11.000 de palestinieni, mulți dintre ei copii, potrivit datelor prezentate de Ministerul Sănătății din Gaza, controlat însă de gruparea radicală Hamas.
Percepție negativă. Ce speră Casa Albă
Oficialii administrației Biden sesizează provocarea cu care se confruntă, în timp ce încearcă să realizeze un echilibru între sprijinul acordat Israelului și reacția față de numărul mare de victime civile din Gaza.
Ei și-au exprimat speranța că, dacă răspunsul israelian se încheie rapid - spre exemplu, prin înlăturarea conducerii Hamas - atunci implicațiile pe termen lung pentru SUA vor fi mai mici.
Există, de asemenea, speranța că numărul deceselor și al rănirilor neintenționate va scădea, pe măsură ce campania de bombardamente va fi înlocuită de operațiuni terestre, chiar dacă Blinken a transmis, în timpul turneului său în regiune, un mesaj de urgentare a deciziilor legate de protejarea civililor din Gaza.
Deși preocupările SUA în privința diminuării influenței lor în Orientul Mijlociu au apărut cu mult timp înainte de atacul Hamas, din 7 octombrie, asupra Israelului, situația actuală va accelera și va adânci probabil consecințele acestei tendințe, au avertizat o serie de analiști.
Mai mult, legăturile strânse dintre SUA și Israel în privința abordării situației din Gaza i-au determinat pe liderii arabi să nu-și dorească să fie văzuți făcând compromisuri în favoarea Washingtonului.
„Ceea ce fac americanii acum, această politică, le dăunează. Cel puțin 1,3 miliarde de oameni din întreaga lume îi vor urî!”, este de părere generalul Abbas Ibrahim, fost oficial libanez de rang înalt, implicat în negocierile pentru asigurarea ieșirii cetățenilor străini blocați în Gaza.
„Și nu mai este vorba doar despre musulmani. Sunt oameni care demonstrează în toată lumea!”, mai spune el, citat de publicația „The Washington Post”, care a adunat opiniile mai multor experți în privința actualei poziții a administrației Biden în Orientul Mijlociu.
„Dublu standard”. Rusia și China profită
Furia față de Washington a oferit în aceste zile Rusiei și Chinei o deschidere nesperată pentru a se prezenta ca apărători ai palestinienilor, cosmetizându-și astfel imaginea în țările în curs de dezvoltare.
Evident, Moscova și Beijingul au utilizat din plin mijloacele lor de propagandă pentru a amplifica legătura dintre SUA și acțiunile israeliene din Gaza.
Luna trecută, Rusia a găzduit lideri de rang înalt ai Hamas, ceea ce i-a adus o serie de aprecieri elogioase din partea islamiștilor radicali, concomitent cu un val de critici vehemente din partea Israelului.
Pentru o lume deja divizată de invazia Rusiei în Ucraina, criza din Gaza oferă muniție ideologică pentru cei ce vor să profite de pe urma acesteia, propagând mesajul că Occidentului îi pasă mai mult de moartea ucrainenilor creștini albi decât de musulmanii din Orientul Mijlociu.
„Se întâmplă ceva în privința acestei crize, care nu seamănă cu nimic din ceea ce îmi amintesc în ultimii ani, poate doar din timpul Războiului din Golf și al altor episoade ale politicii americane în Orientul Mijlociu”, afirmă Suzanne Maloney, director al programului de politică externă de la Brookings Institution, citată de publicația americană.
„Este vorba despre un sentiment” apărut în lumea în curs de dezvoltare, potrivit căruia „există un dublu standard în privința victimelor”, spune ea.
Este o percepție nedreaptă, adaugă Maloney, având în vedere că Rusia a invadat o țară vecină mai slabă, care nu reprezenta o amenințare la adresa securității sale, ceea ce a dus la moartea civililor ucraineni, în timp ce Israelul răspunde la o amenințare continuă din partea Hamas în urma unui atac terorist.
Calcule diferite pentru morțile colaterale
Cu toate acestea, bilanțul războiului i-a pus pe oficialii americani într-o poziție ingrată. Potrivit mass-media de peste Ocean, mulți recunosc în privat că sunt deranjați de faptul că Israelul a atacat poziții ale Hamas plasate în mijlocul unor cartiere de civili.
Blinken și-a declarat în repetate rânduri, în mod public, durerea la vederea imaginilor cu copii palestinieni scoși dintre dărâmături. Mai mult, în timpul călătoriilor sale din ultimele zile, el și-a ridicat considerabil tonul, în timp ce Netanyahu a redus ritmul unor eforturi umanitare, ce ar putea îmbunătăți situația civililor palestinieni.
„Mult prea mulți palestinieni au fost uciși. Mult prea mulți au suferit în aceste ultime săptămâni și vrem să facem tot posibilul pentru a preveni durerea lor!”, a afirmat Blinken, vineri, la New Delhi, la încheierea turneului său de nouă zile, care a cuprins opt țări și Cisiordania.
La începutul turneului, atunci când s-a întâlnit cu Netanyahu și cu alți lideri israelieni, la Tel Aviv, Blinken le-a transmis acestora că nimeni nu mai poate tolera o altă săptămână de carnaj precum cea care tocmai avusese loc, cu zeci de refugiați uciși, după ce taberele lor au fost bombardate, cu provizii tot mai reduse de alimente și apă și cu întreruperi ale comunicațiilor, care împiedică ambulanțele să ajungă la răniți.
Prelungirea suferinței civililor, spun oficialii americani, riscă să radicalizeze tinerii palestinieni și să sporească riscurile unui război regional, dacă Iranul și aliații lor decid să ofere un răspuns militar.
Administrația Biden se confruntă însă cu o sarcină dificilă în privința modului în care își formulează mesajul către israelieni în public, deoarece nu vrea să fie percepută ca refuzând sprijinul unui aliat aflat într-un moment de cumpănă.
„Adevărata muncă de diplomație nu se derulează în declarațiile publice, ci în spatele scenei. Ne aflăm într-un moment în care oamenii reacționează la retorica publică și nu la rezultatele pledoariei private”, remarcă Suzanne Maloney, citată de „The Washington Post”.
Guvernul israelian afirmă că, atunci când a lovit tabere, ambulanțe și zone din apropierea spitalelor, țintele vizate erau insurgenți sau infrastructura Hamas.
Oficialii americani spun că susțin informațiile serviciilor de spionaj ale statului evreu, aflate la baza acestor lovituri, însă i-au împins pe liderii israelieni să își schimbe percepția atunci când este vorba despre câte morți civile sunt „acceptabile” în schimbul fiecărei ținte „de mare valoare” a Hamas.
Israelul are o toleranță mult mai mare pentru „morțile colaterale”, în rândul civililor, decât SUA, afirmă oficialii de la Washington care au dezbătut această problemă cu omologii lor israelieni.
La pachet cu statul evreu
Cu toate acestea, indiferent cât de mult presiuni exercită administrația Biden asupra Israelului, este foarte puțin probabil ca SUA să scape de eticheta de protector necondiționat al statului evreu, sunt de părere analiștii, invocând imaginea îmbrățișării pline de căldură pe care președintele american i-a oferit-o lui Netanyahu, în timpul vizitei sale în Israel, imediat după atacul Hamas.
„Oamenii din lumea arabă și din «Sudul Global» fac o legătură între distrugerea Gaza și îmbrățișarea prezidențială a premierului Netanyahu”, susține Jon Alterman, directorul programului pentru Orientul Mijlociu de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. El folosește conceptul de „Sudul Global”, referindu-se la state din America Latină, Orientul Mijlociu, Asia și Africa.
„Există un mod în care SUA sunt asociate cu ceea ce vor să facă israelienii, indiferent dacă Statele Unite vor sau nu să facă acest lucru”, remarcă Alterman.
În contextul în care protestele izbucnesc în întreaga lume, iar unele țări și-au retras ambasadorii din Israel în semn de dezaprobare, frustrarea se extinde mult dincolo de regiunea de conflict.
În Malaysia, de exemplu, premierul Anwar Ibrahim a declarat, luna trecută, la un miting pro-palestinian, că invazia din Gaza a fost „o culme a barbariei”.
Afirmația sa face parte dintr-un efort de a consolida sprijinul intern în rândul islamiștilor, dar este, de asemenea, o reflectare a sentimentelor populare din țară, unde percepțiile față de Israel și față de SUA sunt la „un minim istoric”, a declarat Bridget Welsh, cercetător asociat onorific la Institutul de Cercetare Asiatică din Malaysia al Universității din Nottingham.
Îmbrățișarea călduroasă a lui Biden nu este doar simbolică, spun oficialii, iar decizia de a susține fără ezitare Israelul vine de la vârf. Chiar dacă coaliția democrată a lui Biden este tot mai incomodată de amploarea pierderilor palestiniene, liderul de la Casa Albă se confruntă cu puține presiuni din partea Congresului pentru a schimba cursul conflictului din Gaza, spun oficiali de la Washington, citați de ziarul american.
Deocamdată, nu este evident dacă SUA au o pârghie pentru a opri ofensiva israeliană, chiar dacă sunt cel mai mare susținător militar al Israelului.
Casa Albă consideră că Israelul are deja la îndemână un arsenal suficient pentru a-și duce la bun sfârșit obiectivele din Gaza, au declarat oficialii citați. Altfel spus, chiar dacă ajutorul militar american ar fi întrerupt imediat, Israelul și-ar continua probabil atacul. Ajutorul american s-ar putea dovedi esențial doar în cazul unui război pe două fronturi.