Observam recent că, deși declarațiile politice ne-au scos din criză, nu am revenit la structura plasamentelor financiare dinaintea ei. Asta fiindcă expunerea sistemului bancar pe sectorul de stat e de patru ori peste cea dinaintea crizei sau creditul guvernamental e de șapte ori mai mare decât în 2008. Pe locul doi în privința activelor bancare vin creditele în lei acordate populației, deși companiile generează un raport cost - beneficiu mai bun. Împrumuturile în lei și valută atribuite persoanelor fizice le depășesc în activele băncilor pe cele pentru companii. Și în ciuda faptului că nu mai suntem în criză sunt preferate la finanțare persoanele fizice și componenta care nu poate da faliment: statul.
Concluzia ar fi aceea că din cât de puțin capitalism aveam am rămas cu și mai puțin, spre mai deloc. Economia nu generează suficient business și din cauza asta se reduce numărul de bănci, iar companiile ceva mai zdravene stau cu banii în depozite bancare, în loc să-i bage în afaceri. După ani întregi în care cadrul fiscal românesc a taxat permanent potențialul de dezvoltare, capitalul, în loc ca acesta să fie pus la treabă și să fie impozitat ceea ce produce, oare la ce ne așteptam? Chiar nu se poate înțelege că atunci când administrezi sărăcia nu te poți îmbogăți?!
Deci chiar dacă suntem în plin boom după cum arată creșterea economică din statistici, banii sunt plasați de parcă ne-am găsi în prima parte a ciclului economic. Da, dar acestea sunt niște idei la care se putea ajunge și în urmă cu două sau șase luni, fiindcă țin de partea de criză din care am fost scoși doar declarativ. Mai important e de văzut dacă apar simptomele că această situație s-ar agrava.
Păi haideți să revedem teoria. Victimele crizei sunt băncile, sectorul construcțiilor sau hi-tech-urile. Spre deosebire de ramurile defensive, precum industria alimentară și a băuturilor, utilitățile și farmaceuticele. Ele ar reprezenta ceea ce se numește defensive stocks și bursa pare să releve că acestea sunt cele căutate în prezent. Iar cursul respectivelor acțiuni e “validat” de inflația indusă și “wage-led growth”- ul aferent care să o susțină, dar și de prețurile administrate.