Lipsa unui cadru legislativ în România, care să ghideze doctorul în fazele terminale ale vieții unui pacient, este semnalată și de un grup de specialiști ATI de origine română, care predau la universități de medicină din Statele Unite.
În solicitarea adresată instituției Avocatul Poporului, SRATI cere, în primul rând, „o analiză a felului în care a fost respectat dreptul la prezumţia de nevinovăţie al persoanelor acuzate și arestate în dosarul de la Spitalul Sf. Pantelimon, drept prevăzut de Codul Penal din România, ca și de alte documente juridice internaționale de referință, inclusiv Declaraţia Universală a Drepturilor Omului”.
Senatul Societății Române de ATI își exprimă îngrijorarea că acest caz „marchează profund societatea românească și ridică legitime îngrijorări cu privire la respectarea drepturilor cetățenești”.
Experți din diferite specialități în comisiile de expertiză medico-legală
Specialiștii ATI, în frunte cu prof. Şerban Bubenek-Turconi și prof. Dorel Săndesc, solicită, totodată, „o analiză a necesității urgente a unei reglementări legale a obligativității prezenţei experților medicali de diferite specialități în cadrul comisiei de expertiză medico-legală, alături de experții în Medicină Legală”.
„Lipsa acestei reglementări cu caracter de obligativitate ne situează ca o tristă excepţie de la situaţia pe plan european și creează riscul ca rapoartele de expertiză să nu fie complete, având în vedere complexitatea fiecărei specialităţi medicale şi, practic, imposibilitatea ca o singură specialitate (Medicina Legală) să poată acoperi toate cunoştinţele şi expertiza celorlalte”, avertizează organizația profesională.
De asemenea, se solicită analizarea „necesității urgente de completare a vidului legislativ actual cu prevederi legate de îngrijirea pacienților la sfârșitul vieții”. Medicii precizează că SRATI a propus încă de acum 15 ani (prin OMS 1500/2009) aceste reglementări, după model european, „dar un scandal mediatic în context politic a determinat scoaterea acestora din forma finală a Ordinului”.
Prin urmare, șefii Societății Române de ATI spun că esențială este contribuția Avocatului Poporului „pentru a se realiza, în sfârșit, acest obiectiv a cărui necesitate este imperativă, pentru a asigura protecția drepturilor pacienților și a personalului medical şi a evita situații similare dramei prin care trecem în prezent”.
ATI-ști români din SUA: Suferința nu trebuie prelungită prin orice mijloace
După ce, zilele trecute, peste 80 de medici români anestezişti-reanimatori care lucrează în prezent în Franţa le-au luat public apărarea doctorițelor de la Spitalul Sf. Pantelimon, arătând că situația cu care s-au confruntat era una „fără ieșire”, un alt grup de medici anesteziști și specialiști în terapie intensivă de origine română, care activează în Statele Unite și sunt implicați și în învățământul medical universitar și postuniversitar de peste Ocean, au transmis o scrisoare deschisă în care vorbesc despre practicile folosite la nivel internațional.
Ca și specialiștii SRATI, aceștia au explicat că noradrenalina este administrată frecvent în stări de șoc hemodinamic, pe o durată de timp limitată, întrucât „nu este un panaceu”: „În doze mari, în special pe termen lung, poate duce la insuficiența de organe (rinichi, ficat), ischemie de intestine și amputații de membre”.
Când șocul este refractar la tratament sau situația pacientului este dincolo de opțiunile terapeutice, medicii ATI „pot reduce sau întrerupe tratamentul vasoactiv, după discuții cu familia, bazat pe dorințele exprimate în prealabil de pacient, și în consultație cu comisia etică a spitalului”.
„În Statele Unite există ghiduri ale societăților profesionale de anestezie, terapie intensivă, chirurgie, medicină internă, precum și un cadru legislativ care ghidează doctorul în fazele terminale de viață ale pacientului. Acest cadru legislativ are menirea în mod principal să limiteze suferința fizică și psihică, să mențină demnitatea și să îndeplinească dorințele pacientului și, secundar, să utilizeze în mod optim resursele umane”, precizează specialiștii.
Totodată, ei precizează că în SUA există protocoale despre discutarea în avans a dorințelor pacienților cu privire la intensitatea și căile acceptate de resuscitare (Do Not Resuscitate/Do Not Intubate).
„Sperăm că aceste momente dificile să ducǎ la crearea unui grup de lucru cu reprezentanți ai Parlamentului, medicilor, societății civile, cultelor religioase și ai juriștilor cu scopul de a înțelege și limita suferința inutilă a pacienților terminali din România și folosirea optimă a unor resurse limitate pentru cei care pot cu adevărat să beneficieze de ele”, se arată în scrisoarea semnată de asistent universitar dr. Cristian Bartoc, conferentiar dr. Diana Anca, prof. dr. Magda Anitescu, prof. dr. Wanda Popescu și prof. dr. Sonia Vaida.
„În România, avem nevoie mare de transparență și legi bune aplicate corect, de fiecare dată. Acest document în sine nu e menit să apere pe nimeni în afară de bolnavii în ultima fazǎ a vieții, a căror suferință fizică și psihică nu trebuie prelungită prin orice mijloace așa cum o cere legea actuală”, spune dr. Cristian Bartoc