Guvernul a direcţionat către autorităţile locale circa 10 miliarde de lei, bani pentru aproape 700 de proiecte, reprezentând reabilitări şi modernizări de drumuri şi clădiri de interes public, amenajarea de spaţii urbane sau racordări la reţelele de utilităţi. O analiză a distribuirii acestor sume în teritoriu dezvăluie discrepanţe uriaşe între judeţe. De exemplu, edilii din Olt au reuşit să absoarbă de 70 de ori mai mult decât cei din Harghita. Capitala figurează cu numai două obiective, dar ambele de dimensiuni apreciabile.
Comisia Națională de Strategie și Prognoza (CNSP) a publicat o nouă listă cu proiectele aprobate pentru a beneficia de finanțare prin Fondul de Dezvoltare și Investiții (FDI). Lista include 111 investiții, cu o valoare cumulată de circa 1,4 miliarde lei. Aceasta este a treia listă de proiecte publicată de Guvern în ultimele două luni, în total fiind aprobate 696 de investiții, cu o valoare cumulată de circa 9,5 miliarde lei.
Oltenii, cei mai harnici
Judeţul Olt, cel mai „harnic” dintre toate, beneficiază de o finanţare de aproape 716 miliarde de lei. Analizând structura proiectelor, vom observa că nu toate au dimensiuni impresionante. În schimb, sunt multe, nu mai puţin de 31. În acest judeţ, cea mai mare sumă, 56,4 milioane de lei, a fost acordată pentru reabilitarea și modernizarea unor străzi din oraşul Drăgăneşti.
Autorităţile din Neamţ au atras în jur de 645 milioane de lei pentru numai 12 obiective, dar unul foarte voluminos, de 522 milioane de lei, reprezentând un proiect integrat de modernizare, consolidare și reabilitare de drumuri și poduri, ce asigură conectarea la rețeaua transeuropeană de transport TEN-T.
Pe locul 3 în top se situează cei din Dolj, cu circa 635 milioane de lei pentru un număr de 31 de proiecte. Cea mai însemnată finanţare, 62,4 milioane de lei, va fi utilizată pentru lucrări de întreținere la drumul judeţean DJ 641, care duce la vecinii din Albeşti, Olt.
Harghita şi Covasna, neinteresate de de FDI
La polul opus, Harghita a absorbit cei mai puţini bani, 9,7 milioane de lei pentru doar cinci proiecte. Cel mai mare dintre acestea vizează reabilitarea clădirii pentru clasele I-VIII din cadrul Liceului Tehnologic Corund, operaţiune care va costa 4,5 milioane de lei.
Brăila stă un pic mai bine, cu 10,4 milioane de lei, dar toţi aceşti bani sunt destinaţi unui singur proiect, înfiinţarea distribuţiei de gaze naturale în comuna Gropeni. Covasna ocupă al treilea loc din coadă. Primeşte 20,6 milioane de lei, sumă ce va fi împărţită pe trei obiective, din care se distinge reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri de interes naţional din comuna Vâlcele (12,6 milioane de lei). Din dezinteresul manifestat de autorităţile locale din cele trei judeţe faţă de programul FDI am putea trage concluzia că aici nu mai este nevoie de investiţii.
Plafonul a fost majorat
Recent, Executivul a decis majorarea plafonului FDI de la 10 miliarde de lei (cât au propus inițial oficialii de la Palatul Victoria) la 25 miliarde de lei, pentru noile investiții propuse. Totodată, în cadrul noului plafon, limita de tragere acordată din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului va crește de la 300 milioane de lei la 500 milioane de lei.
Fondul de Dezvoltare și Investiții, fără personalitate juridică, este gestionat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză și este utilizat pentru finanțarea proiectelor de investiții ale unităților sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale, precum și ale universităților. Finanțarea proiectelor se asigură sub formă de granturi acordate din fond și care sunt aprobate anual prin legea pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal bugetar. Fondul a fost înființat prin OUG nr. 114/2018.
CNSP a mai publicat o listă suplimentară cu alte 1.187 proiecte eligibile pentru finanțare, tot prin FDI, acestea având o valoare însumată de circa 20 miliarde de lei.
170 milioane de lei, pentru Bucureşti
Municipiul Bucureşti a atras aproape 170 milioane de lei pentru două proiecte. Primul, în valoare de 104 milioane de lei, reprezintă lucrările pentru realizarea legăturii rutiere pe axa Splaiul Independenței - Ciurel - Autostrada București-Pitești. Al doilea, în sumă de 65,9 milioane de lei, se referă la reabilitarea şi modernizarea sistemului rutier și amenajarea de spații urbane în zonele adiacente șoselei Giurgiului, sectorul 4.
Condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru accesare
Administrațiile publice locale sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară care vor să acceseze FDI trebuie să prezinte proiectele pe care intenţionează să le pună în practică şi să demonstreze utilitatea lor. CNSP verifică încadrarea proiectelor propuse în categoriile admise de Fond, și stabileşte nivelul de eligibilitate. Sursa de finanțare a Fondului o reprezintă împrumuturile în lei, acordate din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului.
Top 5 cele mai finanţate judeţe
Nr. crt. |
Judeţul |
Finanţarea FDI (lei) |
1 |
Olt |
715.916.477 |
2 |
Neamţ |
644.628.382 |
3 |
Dolj |
634.853.506 |
4 |
Argeş |
570.397.844 |
5 |
Timiş |
493.767.084 |
Sursa: CNSP
Top 5 cel mai slab finanţate judeţe
Nr. crt. |
Judeţul |
Finanţarea FDI (lei) |
1 |
Harghita |
9.743.960 |
2 |
Brăila |
10.397.507 |
3 |
Covasna |
20.589.991 |
4 |
Arad |
35.892.520 |
5 |
Hunedoara |
71.146.192 |
Sursa: CNSP