Au trecut mai bine de patru ani de când piaţa funciară a fost liberalizat printr-o lege şchioapă care a pus pe tavă străinilor terenul agricol al României. Cât pământ au cumpărat străinii nu se ştie exact pentru că Ministerul Agriculturii nu are o statistică, dar asociaţiile fermierilor spun că aproximativ 50% a ajuns deja la aceştia. În ciuda acestei realităţi revoltătoare, Guvernul şi Parlamentul încă nu şi-au făcut timp să corecteze lege care ne lasă fără pământuri.
Primele proiecte pentru modificarea Legii 17/2014 prin care li s-a permis străinilor să cumpere terenuri agricole extravilane a apărut la mai puţin de un an de la intrarea în vigoare a legii. Ulterior, numărul propunerilor pentru schimbarea legii s-au înmulţit, dar toate au rămas în sertar. Şi Ministerul Agriculturii şi-a propus în aceşti ani schimbarea legii, dar până acum discuţiile au rămas la stadiul de bune intenţii.
Rol sporit pentru ADS
Ultima iniţiativă prin care se încearcă restricţionarea speculanţilor la fondul funciar a fost depusă recent la Senat de un grup de parlamentari. Restricţionarea vine însă la pachet şi cu o serie de reglementări care vor lovi în fermierul român. Una dintre acestea prevede că, odată cumpărate, terenurile agricole din extravilan să nu mai poată fi vândute decât după 15 ani şi atunci doar statului român. Mai precis Agenţiei Domenilor Statului. Aceasta are deja circa 380.000 de hectare în portofoliul său, dar reprezentanţii fermierilor spun că varianta vânzării ulterioare a terenurilor doar statului nu este o variantă prea fericită pentru că ADS nu a făcut până acum dovada unui bun management. Totuşi, trebuie spus că o asemenea restricţie au adoptat şi alte state din Uninea Europeană, iar aici cumpărarea terenurilor de către stat s-a dovedit a fi un lucru benefic pentru agricultura respectivelor ţări.
Restricţii să fie, dar totuşi...
În încercarea lor de a restrucţiona vânzarea terenurilor primului venit care dă mai mult, iniţiatorii noului proiect de lege au reuşit să meargă însă la extrem cu condiţiile care trebuie îndeplinite pentru achiziţionarea terenurilo arabile. În cazul persoanelor fizice, acestea ar trebuie să locuiască pe raza localităţii unde se află terenul pus la vânzare. Concomitent, acestea trebuie să fi desfăşurat activităţi agricole în aceeaşi zonă cu minimum cinci ani înainte de publicarea ofertei. Impunerea acestor condiţii va avea însă un efect de bumerang, blocând practic piaţa funciară. Aceste condiţii nu se vor aplica însă tinerilor fermieri care vor să achiziţioneze terenuri agricoli.
În ceea ce priveşte firmele, acestea trebuie să aibă sediul social sau secundar înregistrat pe raza localităţii unde se află terenul scos la vânzare, să fi desfăşurat activitate agricolă în aceeaşi zonă cel puţin cinci ani, iar veniturile obţinute din agricultură să reprezinte minimum 75% din totalul veniturilor pe ultimii trei ani.
Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România are propriul proiect de lege depus la Ministerul Agriculturii de mai mulţi ani prin care se propune ca ca terenurile agricole să poată fi cumpărat doar de persoanele cu domiciliul stabil în România, fie ele persoane fizice sau acţionari într-o firmă.
Să ne uităm un pic la Franţa
Deschiderea pieţei funciare către străni fără niciun fel de bariere s-a dovedit o mare eroare a legiuitorului, în condiţiile în care Comisia Europeană spus foarte clar că reglementarea acestei pieţe ţine de competenţa statelor membre, acestor fiindu-le permis să impună restricţii pentru a-şi proteja interesele publice legitime. Cel mai elocvent exemplu este cel al Franţei. Aici funcţionează Societate de Amenajare Funciară şi Dezvoltare Rurală, controlată de stat, ea având şi drept de preemţiune. Terenurile cumpărate de aceasta sunt vândute ulterior tinerilor agricultori. Străinii trebuie să facă dovada că au locuit câţiva ani în Franţa înainte de a cumpăra terenuri agricole. Recent însă, preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat că va impune noi „bariere de reglementare” privind cumpărarea de terenuri agricole de către străini în Franţa, după ce un investitor chinez a cumpărat peste 2.000 de hectare de teren cerealier în centrul ţării.
„Pentru mine, terenul agricol din Franţa este o investiţie strategică de care depinde suveranitatea noastră, de aceea nu putem lăsa ca sute de hectare să fie cumpărate de puteri străine fără a cunoaşte scopul acestor achiziţii”, Emmanuel Macron, preşedintele Franţei