Deputații și senatorii conduși de George Simion consideră că este o discriminare forma actuală a legii, care permite numai partidelor parlamentare care au și reprezentanți în Legislativul de la Bruxelles să participe la desemnarea judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru Biroul Electoral Central, pentru reprezentanții în birourile județene sau municipale, dar și la ordinea tipăririi pe buletinele de vot a siglelor partidelor participante.
Modificarea prevederilor Legii nr. 303/2007, privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European, a fost inițiată de un grup de 39 de senatori și deputați ai Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), în frunte cu cei doi copreședinți, George Simion și Claudiu Târziu.
Potrivit autorilor, propunerea legislativă are obiect de reglementare „armonizarea cadrului juridic actual pentru organizarea și desfășurarea alegerilor europarlamentare cu legislația pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților sau cu cea pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente și cu legea privind alegerea președintelui României”.
Scopul urmărit este: eliminarea discriminării pe care, la acest moment, legislația o creează între drepturile partidelor politice parlamentare și cele ale partidelor parlamentare care au membri în Parlamentul European”, și care „nu reflectă legitimitatea dată partidelor la ultimele alegeri parlamentare organizate în România, prin votul electoratului”.
Ce nu e pe placul inițiatorilor în actuala reglementare
Astfel, în expunerea de motive se precizează că, în sensul legii, prin partide politice parlamentare se înțelege partidele și alte formațiuni care au grup parlamentar propriu în cel puțin una dintre Camerele Parlamentului și care au obținut, în urma ultimelor alegeri, mandate de senatori și deputați, pentru candidații pe listele acestora ori pe listele unei alianțe.
În baza Legii nr. 33/2007 pentru alegerile europarlamentare, din Biroul Electoral Central, din Biroul Electoral Județean, din Biroul Electoral pentru Secțiile de Votare din Străinătate și din birourile electorale ale secțiilor de votare fac parte câte un reprezentant al fiecărui partid politic și al fiecărei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale care au membri în Parlamentul European. Iar acest lucru trebuie modificat, conform celor de la AUR.
Modificările propuse
În forma propusă, se urmărește acordarea dreptului de participare, pentru acest tip de scrutin electoral, a reprezentanților partidelor politice parlamentare în procesul de organizare și de desfășurare a procedurii de desemnare, prin tragere la sorți, a celor cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție care fac parte din Biroul Electoral Central.
Apoi, modificările reglementează completarea cu membri în Biroul Electoral Județean sau al sectoarelor municipiului București cu reprezentanți desemnați de partidele politice parlamentare, în prima etapă de completare, cu cel târziu 15 zile înainte de ziua de referință.
Un alt obiectiv al proiectului este reglementarea completării cu membri în Birourile Electorale ale Secțiilor de Votare din Străinătate cu reprezentanți desemnați de partidele politice parlamentare. Nu în ultimul rând, se dorește includerea partidelor politice parlamentare în prima etapă de tragere la sorți pentru stabilirea ordinii pe buletinele de vot și acordarea de timpi de antenă la serviciile publice de radio și de televiziune pentru toate partidele parlamentare, „fără restricții privind reprezentarea lor în Parlamentul European”.
Se invocă necesitatea unor alegeri „libere și corecte”
Anul 2024 se anunță unul extrem de aglomerat, din punct de vedere electoral, întrucât vor avea loc toate tipurile de alegeri, succesiv. În primăvară, vor avea loc alegerile europarlamentare după care, în vară, au loc localele (primari, consilii locale și consilii județene). Iar în toamnă și începutul iernii vor avea loc alegerile parlamentare și cele prezidențiale.
Cei de la AUR spun că, prin includerea reprezentanților partidelor parlamentare în birourile electorale la alegerile pentru Parlamentul European, „se asigură prin reprezentativitatea acestora, o interpretare comună a tuturor principiilor care califică alegerile desfășurate în România drept «libere și corecte», în conformitate cu standardele democratice, și o aplicare unitară a proceselor legislative aplicabile în domeniul organizării alegerilor”.
2024, an aglomerat electoral. În 2019, liderul AUR a luat, singur, 117.000 de voturi
AUR, formațiune înființată în anul 2020, nu are reprezentanți în Parlamentul European, motiv pentru care se arată deosebit de interesată să modifice această legislație. Reamintim că, la ultimele alegeri europarlamentare, care au avut loc pe data de 26 mai 2019, actualul lider al AUR, George Simion, a candidat ca independent pentru un post de eurodeputat. Și a obținut, de unul singur, 117.141 de voturi, reprezentând 1,29 la sută din totalul voturilor valabil exprimate.
Spre comparație, ALDE, formațiune politică parlamentară la acel moment, a obținut 372.740 de voturi, nereușind să treacă pragul electoral. Partidul lui Băsescu, PMP, a luat, atunci, 522.104 voturi.
Partidul condus de George Simion și Claudiu Târziu se află, conform ultimelor sondaje de opinie, pe locul al doilea în intenția de vot, după PSD, cu un scor cuprins între 17 și 19 procente.
În prima Cameră, legea a picat. Un senator al Alianței s-a abținut de la vot
Proiectul de lege de modificare a legii alegerilor europarlamentare nu a trecut de votul Senatului, fiind prezentată Plenului, de către Comisia Juridică cu Raport de respingere. Inițiativa a primit, însă, avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Consiliul Economic și Social, însă cu observații.
Consiliul Legislativ a precizat că, pentru a reflecta corect natura intervențiilor legislative, precum și în acord cu uzanțele de redactare a actelor normative, „este necesară restructurarea și reformularea întregului articol unic al propunerii legislative”. Iar Consiliul Economic și Social a precizat că „procedurile vizate sunt de natură a avantaja partidele care au membri în Parlamentul European și în Parlamentul României, în ceea ce privește stabilirea numărului de ordine pe buletinele de vot”.
În rest, inițiativa celor de la AUR nu s-a bucurat de avize pozitive din partea Comisiei pentru Drepturile Omului sau a Comisiei pentru Afaceri Europene. Iar, în punctul de vedere înaintat de Guvern, premierul Nicolae Ciucă a precizat că „modificările reprezintă o decizie politică, aflată exclusiv la latitudinea forului legislativ”.
În data de 14 februarie 2022, Senatul a adoptat Raportul de respingere a proiectului de lege, cu 70 de voturi „pentru”, 12 voturi „împotrivă” și 44 de abțineri. Este interesant că, din cei 13 senatorii AUR, unul a ales să se abțină la vot. Este vorba despre senatoarea Evochina Aelenei.
34 de senatori PNL au votat pentru respingere, PSD a avut două voturi pentru respingere și 43 de abțineri, iar restul parlamentarilor prezenți au votat pentru picarea legii.
Proiectul a fost înaintat, săptămâna aceasta, la Camera Deputaților, care este for decizional, fiind transmis Comisiei Juridice. Aici, termenul pentru depunerea amendamentelor este 3 martie, iar termenul pentru finalizarea Raportului a fost stabilit pentru data de 15 martie.