Fenomenele frecvente de albire amenință reciful. Albirea are loc atunci când apa se încălzește prea mult, determinând coralii să expulzeze algele colorate care trăiesc în țesuturile lor și să devină albe. Coralii pot supraviețui unui episod de albire, dar acesta le poate opri creșterea și le afectează reproducerea.
"Rezistența (recifului) de a se reface în urma impactului schimbărilor climatice este substanțial compromisă", se arată într-un raport al oamenilor de știință de la Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), care au vizitat reciful în luna martie.
Raportul ar fi trebuit să fie publicat înaintea unei reuniuni a comitetului UNESCO pentru patrimoniul mondial din iunie, programată să aibă loc în Rusia, dar care a fost amânată din cauza războiului din Ucraina. Datele pentru următoarea reuniune nu au fost încă stabilite.
Deși eforturile de abordare a schimbărilor climatice s-au intensificat în ultima vreme, în special în ceea ce privește cercetarea privind restaurarea coralilor, este nevoie de "maximă urgență" pentru a salva reciful, se arată în raport. Canberra face lobby de ani de zile pentru ca reciful - care contribuie cu 6,4 miliarde de dolari australieni la economie - să nu fie inclus pe lista celor pe cale de dispariție, deoarece acest lucru ar putea duce la pierderea statutului de patrimoniu, ceea ce i-ar diminua atracția pentru turiști.
Înainte de COVID-19, aproximativ 2 milioane de turiști vizitau în fiecare an reciful situat în largul coastei de nord-est a Australiei, conform datelor oficiale, oferind locuri de muncă pentru 64.000 de persoane. Anul trecut, Australia a evitat includerea recifului pe lista "în pericol", după ce lobby-ul intens din partea guvernului anterior a determinat UNESCO să amâne o decizie până în acest an.
Ministrul Mediului, Tanya Plibersek, a declarat că guvernul va face presiuni asupra UNESCO pentru a nu include reciful pe lista "în pericol", deoarece schimbările climatice amenință toate recifele de corali din întreaga lume.
Guvernul laburist recent ales al Australiei s-a angajat să cheltuiască 1,2 miliarde de dolari australieni (800 de milioane de dolari) în următorii ani pentru a proteja reciful. În septembrie, parlamentul a adoptat o legislație pentru emisii nete zero până în 2050.
Fundația independentă Great Barrier Reef Foundation a declarat că era deja conștientă de seria de amenințări identificate în raportul ONU, dar că recomandarea de a adăuga reciful pe lista celor pe cale de dispariție este prematură.