Comisia Europeană a decis să trimită din nou România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din cauza depozitelor neconforme de deșeuri. În ciuda angajamentelor asumate de țara noastră, continuăm să vorbim la timpul viitor despre reciclare, iar principala cale de eliminare a deşeurilor rămâne depozitarea. Conform negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, România trebuia să-şi închidă până în 2009 gropile neconforme de gunoi. O ţintă care s-a dovedit a fi mult prea ambiţioasă, dar beneficiind de clemenţa Bruxelles-ului am mai primit o perioadă de graţie, până în 2017. Nici acest termen nu s-a dovedit suficient pentru noi, astfel că în continuare România este împânzită de gropi de gunoi. Comisia Europeană a constatat că, în cei trei ani care au trecut de la prima decizie a CJUE în acest sens, România a închis doar 24 din cele 68 de depozite neconforme, iar pentru unele dintre celelalte 44 nici măcar nu s-au început demersurile de închidere. Teodor Niță, procurorul care a instrumentat multe din dosarele privind mafia gunoaielor, avertizează că țara noastră se va transforma într-un El Dorado al deșeurilor, în lipsa unor măsuri ferme din partea autorităților.
„Comisia a hotărât astăzi să trimită din nou România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea pe deplin a hotărârii Curții din 18 octombrie 2018, care constata neîndeplinirea de către România a obligațiilor sale în temeiul Directivei privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/CE). Conform acestei hotărâri, România avea obligația ca până la 16 iulie 2009 să închidă și să reabiliteze toate depozitele de deșeuri care nu au obținut o autorizație de funcționare. Curtea a constatat că România nu și-a respectat această obligație cu privire la 68 de depozite de deșeuri. Aceasta este a doua sesizare a Curții și poate duce la aplicarea unor sancțiuni corespunzătoare intervalului de timp scurs de la prima hotărâre până la asigurarea conformității”, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. Directiva UE privind depozitele de deșeuri stabilește standarde și oferă orientări pentru prevenirea sau reducerea, pe cât posibil, a efectelor negative ale depozitării deșeurilor asupra sănătății umane și asupra mediului. Deșeurile pot fi eliminate în diferite moduri, iar îngroparea acestora în sol, cunoscută sub denumirea de „depozitare”, este modalitatea cea mai puțin durabilă din punctul de vedere al mediului și ar trebui să nu se recurgă la ea decât în ultimă instanță.
Politicienii ignoră rezolvarea problemei
România ajunge din nou în fața CJUE din cauza indolenței cu care guvernele au tratat problema deșeurilor. Nici în al 12-lea ceas politicienii de la București nu par a fi interesați de rezolvarea problemei, deși acest lucru ne va costa foarte scump, pentru că împotriva României vor fi dictate cât de curând amenzi. „Problema deșeurilor a fost ascunsă sub preș în ultimii 12 ani. În România conducerea țării ignoră toate dispozițiile legale privind problema deșeurilor, astfel că țara noastră este foarte aproape să se transforme într-un El Dorado al gunoaielor”, ne-a declarat procurorul Teodor Niță de la Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. Problema deşeurilor s-a acutizat după anul 2016, când China și-a închis granițele pentru importurile de deșeuri, iar „exportatorii” au căutat alte destinații unde să-și plaseze marfa și România, din cauza legislației permisive, a apărut imediat pe harta lor.
România nu este pregătită să se lupte cu mafia deșeurilor. Agenția de Mediu nu are nici astăzi un laborator acreditat, iar după ora 16 nu mai avem Gardă de Mediu, pentru că se termină programul de opt ore. La Școlile de Poliție și la Facultățile de Drept nu se predă problematica deșeurilor. Nici profesorii nu ar ști ce să predea, pentru că nici ei nu au fost școliți în acest sens. Tragedia va fi și mai mare după ce vom intra în spațiul Schengen, pentru că nu vor mai fi notificate importurile de deșeuri, astfel că fără nicio formă de control ne vom umple de gunoaie.
Teodor Niță, procuror
Propunerile Asociației „Stop Waste”, ignorate
Recent, asociația de mediu „Stop Waste”, al cărui membru fondator este și procurorul Teodor Niță, a transmis fiecărui parlamentar un set de propuneri pentru modificarea actualei legislații privind deșeurile, dar dezinteresul acestora a fost maxim. „Niciun parlamentar nu a reacționat până acum la propunerile avansate de Asociația Stop Waste, deși ele au fost transmise în cursul lunilor iunie și iulie. Parlamentul nu a modificat legislația nici la cererea UE, atunci de ce ar face-o la propunerea Asociației Stop”, spune procurorul Teodor Niță. Asociația a propus o serie de amendamente la Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului, iar unul din scopurile vizate este creșterea rolului inspectorilor Gărzii Naționale de Mediu (GNM). Astfel, constatarea şi cercetarea infracţiunilor din cuprinsul legislației privind protecția mediului se va face din oficiu de către organele de urmărire penală, precum și de către comisarii special abilitați din cadrul GNM, sub directa coordonare a procurorului. Ei ar urma să aibă acces deplin și imediat la bazele de date al autorităților publice (Autoritatea Națională pentru Protecția Mediului, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Agenția Națională pentru Administrare Fiscală) legate de operațiunile care implica deșeuri, inclusiv verificarea trasabilității acestora. O altă modificare importantă a legislației se referă la stabilirea punctelor unice de trecere a frontierei dedicate transferului de deșeuri. De asemenea, într-un document intitulat „Memoriu pentru o viață curată”, Asociația Stop Waste a solicitat autorităților, printre altele, înființarea unei structuri specializate în domeniul prevenirii și combaterii criminalității de mediu încadrată cu procurori specializați în combaterea criminalității de mediu. De asemenea, se propune introducerea de impozite/taxe asupra depozitării de deșeuri pentru a descuraja importurile ilegale, având în vedere costurile semnificativ mai scăzute practicate în România (circa 25 de euro/tonă, iar în UE în jur de 500 de euro/tonă). „Dacă vom continua să ignorăm problema deșeurilor, ne vom trezi în fața unei catastrofe naționale. Deșeurile nereciclate vor otrăvi solul și aerul sute de ani și vor afecta grav calitatea vieții viitoarelor generații. Practic, vom amaneta sănătatea generațiilor viitoare și acesta este motivul pentru care mă implic în acțiunile de sensibilizare a decidenților în ceea ce privește problema deșeurilor”, a mai precizat procurorul Teodor Niță.