Klaus Iohannis susţine, în motivarea deciziei de a nu da curs propunerii formulate de ministrul Justiţiei, de revocare din funcţia de şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi, că a ţinut cont de avizul negativ dat de Secţia de Procurori de la CSM în această privinţă. În septembrie 2009, aceeaşi Secţie de Procurori a CSM respingea vehement propunerea ministrului Justiţiei de reînvestire a aceleiaşi Laura Kovesi în funcţia de procuror general al României, aviz ignorat, însă, de şeful statului de la acea dată, Traian Băsescu, CSM atrăgea, atunci, atenţia că Laura Kovesi a dat dovadă de lipsă de performanţă, inconsecvenţă, lipsă de viziune managerială şi relaţii disfuncţionale cu Consiliul Superior al Magistraturii. Hotărârea care însoţeşte avizul negativ din 2009 este semnată de vicepreşedintele CSM de la acea dată, procurorul Bogdan Licu, acesta fiind, în prezent, procuror general adjunct al României, subordonat direct al lui Augustin Lazăr.
Decizia lui Klaus Iohannis de a nu o revoca pe Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA a fost luată, în fapt, chiar pe 23 februarie 2018, la doar o zi după ce ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a înaintat Administraţiei Prezidenţiale raportul cuprinzând cele 20 de capete de acuzare. Într-o intervenţie publică, preşedintele a declarat că revocarea este o chestiune de “oportunitate politică” aflată la îndemâna sa. “Dacă legea prevede o posibilitate sau, tradus, o oportunitate, atunci ea nu poate fi cenzurată. Dacă legea spune că preşedintele revocă, atunci este o chestiune de oportunitate politică. Doar preşedintele poate decide”, spunea, în urmă cu aproape două luni, Klaus Iohannis.
În scrisoarea transmisă luni ministrului Justiţiei, Iohannis şi-a nuanţat poziţia, transferând, în mare, responsabilitatea chestiunii în sarcina Consiliului Superior al Magistraturii, care a avizat negativ, cu titlu consultativ, demersul ministrului Justiţiei de revocare a Laurei Kovesi. În acest document, Iohannis precizează că “observă că avizul prevăzut de art. 54 alineat 4 din Legea nr. 303/2004 este obligatoriu pentru complinirea procedurii, prin prisma rolului constituţional al CSM de garant al independenţei justiţiei, concluziile sale având relevanţă nu doar ca un element adiţional într-o evaluare a competenţelor manageriale ale unei persoane, ci şi pentru toate autorităţile publice implicate în această procedură, oferind o fundamentare tehnică pentru decizia ce urmează a fi luată”.
CSM, despre Kovesi: Lipsă de performanţă şi inconsecvenţă
Ei bine, iată cum Iohannis spune că avizul CSM este unul fundamental pentru o decizie privind revocarea din funcţie a unui procuror. Tot aşa cum un aviz al CSM este fundamental pentru numirea într-o funcţie de conducere a unui procuror. Sau nu.
În 24 septembrie 2009, Secţia de Procurori a CSM era chemată să avizeze propunerea ministrului Justiţiei de reînvestire a Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror general al României. În cuprinsul Hotărârii nr. 440, Secţia de Procurori de la CSM a constatat că, din data de 2 octombrie 2006 şi până la data hotărârii, Laura Kovesi ocupa funcţia de procuror general, prin decret prezidenţial emis de Traian Băsescu. “Secţia de Procurori a CSM constată că activitatea desfăşurată de doamna Laura Codruţa Kovesi, în calitate de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a caracterizat prin lipsă de performanţă în exercitarea atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă a activităţii din cadrul Ministerului Public şi inconsecvenţă în propunerile de reorganizare a acestui minister”.
De asemenea, CSM reţinea că, “în exercitarea mandatului său, doamna procuror general, în condiţiile creşterii numărului de dosare soluţionate, nu a reuşit identificarea măsurilor necesare pentru obţinerea unui număr crescut de cauze cu finalitate judiciară, acestea scăzând continuu. Totodată, din raportul prezentat şi interviul susţinut, se desprinde lipsa unei viziuni manageriale privind organizarea activităţii pe care o conduce”.
În 2009, Kovesi ignora CSM-ul. Astăzi, ignoră Parlamentul
Există cel puţin o similitudine între avizul negativ dat de Secţia de Procurori a CSM în anul 2009 şi unul dintre motivele pentru care ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a cerut revocarea lui Kovesi din funcţia de conducere deţinută. Acela al proastei relaţii cu instituţiile statului. Astfel, în cuprinsul Hotărârii nr. 440/2009, CSM a constatat “existenţa unor disfuncţionalităţi majore în relaţia dintre doamna procuror general şi CSM, reflectate în lipsa de implicare în adoptarea unor decizii de substanţă vizând activitatea Ministerului Public, inclusiv prin neparticiparea, în mod constant, la şedinţele Consiliului. Mai mult, anumite puncte de vedere exprimate pe parcursul mandatului său au denaturat unele demersuri şi activităţi desfăşurate cu bună credinţă de către CSM, atât în domeniul politicii de resurse umane, a controalelor efectuate de Inspecţia Judiciară, cât şi în materie disciplinată”.
Anul trecut, acelaşi tip de relaţii profesionale s-au putut constata între şefa DNA, Laura Kovesi, şi Inspecţia Judiciară, iar lipsa de interes în privinţa solicitărilor repetate de a participa la lucrările Comisiei Parlamentare de anchetă a alegerilor din 2009 au generat un conflict juridic de natură constituţională, constatat, fără echivoc, de către CCR.
Avizul de respingere, semnat de actuala mână dreaptă a lui Augustin Lazăr
Interesant este faptul că hotărârea din septembrie 2009 a Secţiei de Procurori de la CSM, prin care s-a avizat negativ reînvestirea Laurei Kovesi în fruntea Parchetului General, a fost semnată de procurorul Dimitrie Bogdan Licu, în calitate de vicepreşedinte al CSM. Licu a ocupat această funcţie în perioada ianuarie 2009 – ianuarie 2010, iar din 16 mai 2013, când Kovesi a preluat primul mandat de şefă a DNA, Licu a devenit prim-adjunct al procurorului general al României. În prezent, Bogdan Licu ocupă funcţia de procuror adjunct al procurorului general al României, Augustin Lazăr, unul dintre cei mai apropiaţi susţinători ai Laurei Kovesi.
Deşi CSM a respins, în 2009, propunerea de reînvestire, preşedintele de atunci al României, Traian Băsescu, a considerat că avizul este unul nesemnificativ şi, în 28 octombrie 2009, a semnat decretul prin care Kovesi a fost numită, pentru a doua oară, la conducerea Parchetului General.
Decizia lui Iohannis de a nu o revoca pe Kovesi din fruntea DNA va ajunge pe masa judecătorilor CCR. În ianuarie 2018, Curtea a pronunţat deja o hotărâre care arăta că preşedintele nu are un drept de veto în materia revocării procurorilor-şefi.