În urmă cu 186 de ani, la 3 noiembrie 1834, a fost expusă prima colecție de istorie naturală în cadrul „Museului Național din Bucuresci”, la iniţiativa fratelui domnitorului Alexandru Ghica, Marele Ban Mihalache Ghica (ministru al „Afacerilor Dinlăuntru”). El a donat colecţii importante, incluzând minerale, fosile, moluşte, peşti, păsări şi mamifere, precum şi monede vechi și opere de artă.
Instituția avea să devină „Muzeul Național de Istorie Naturală”, iar din 1933 - să primească și numele Grigore Antipa, cel care a construit sediul actual.
Cele mai importante donaţii au fost primite de la dr. Hilarie Mitrea, în perioada în care era director profesorul Gregoriu Ştefănescu (1867-1893). Acestuia din urmă i se datorează şi descoperirea celei mai importante piese din colecţiile muzeului, scheletul de Deinotherium gigantissimum. Ulterior, prin eforturi susţinute, Grigore Antipa a îmbogăţit substanţial colecţiile instituţiei cu piese valoroase din toate colţurile lumii. Tot lui Grigore Antipa i se datorează şi realizarea în Bucureşti a primelor diorame biogeografice, model extins apoi la marile muzee ale lumii.
Exponate din toate colțurile lumii
În prezent, patrimoniul ştiinţific al muzeului este format din peste două milioane de piese. Acestea provin din România şi din diverse zone geografice, de la ecuator la regiunile polare, colectate de la suprafaţa apei şi până la mai mult de 6.000 de metri adâncime.
Muzeul deține 4.348 de bunuri de importanță științifică de o valoare excepţională, reprezentative la nivel internaţional, clasate în categoria juridică Tezaur