Pandemia de Covid-19, care a afectat grav eforturile globale de a combate tuberculoza (TBC sau TB), a anulat progresele realizate în anii anteriori, astfel că, în ultimii trei ani, atât incidența bolii, cât și rata de mortalitatea sunt din nou în creștere, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din toamna anului trecut.
Acum, cercetătorii de la Universitatea britanică din Southampton, care au lucrat împreună cu experți de la Universitatea din Cape Town, Africa de Sud, și de la Universitatea Cayetano Heredia din Lima, Peru, au făcut o descoperire care reprezintă un pas major în efortul mondial de a combate transmiterea tuberculozei.
Ajută la depistarea celor 3 milioane de infectați, ratați anul trecut
Concret, ei au realizat cea mai detaliată analiză efectuată vreodată a markerilor de sânge pentru infecția bacteriană și, folosind o tehnică nouă, au reușit să identifice un grup de markeri biologici care se găsesc la niveluri ridicate în rândul pacienților infecțioși.
Potrivit studiului, publicat în revista Journal of Clinical Investigation Insight, la finalul săptămânii trecute, este vorba de un set de șase proteine, care sunt foarte precise în identificarea tuberculozei.
„Tuberculoza rămâne o catastrofă globală, deoarece eforturile noastre de a controla răspândirea sunt împiedicate de testarea inadecvată, care este lentă și se bazează pe echipamente și laboratoare specializate”, a declarat autorul principal al cercetării, dr. Hannah Schiff, precizând că, din această cauză, până la trei milioane de cazuri au fost ratate anul trecut, mai ales în țările în curs de dezvoltare.
„O treime dintre persoanele care se infectează rămân nediagnosticate și rămân infecțioase. În studiul nostru, am combinat o nouă tehnică de măsurare cu o analiză matematică profundă pentru a identifica acești șase noi markeri ai bolii TBC”, a adăugat dr. Schiff, potrivit medicalxpress.com.
Cercetătorii speră că rezultatele lor deschid calea pentru „o alternativă transformatoare de diagnosticare” a acestei afecțiuni, și anume un test simplu de sânge care poate ar putea depista și opri răspândirea a aproximativ 10 milioane de cazuri anual.
Tuberculoza se răspândește prin inhalarea unor picături mici provenite din tusea sau strănutul persoanelor infectate și, deși afectează în principal plămânii, datorită modului de transmitere, poate afecta grav și alte organe (ganglioni, oase, meninge, rinichi etc.). Cei mai afectați sunt cei care petrec timp în imediata proximitate a bolnavului: familia, mai ales copiii, care sunt expuși mult timp la aerul infectat cu bacili, colegii de serviciu sau prietenii apropiați.
Din păcate, sunt milioane de persoane care răspândesc boala fără să știe, deoarece intervalul dintre infecție și apariția simptomelor evidente poate fi de câteva luni.
„Noii markeri pe care i-am descoperit sunt cu adevărat interesanți, dar munca importantă acum este de a-i dezvolta în teste care pot fi folosite pentru milioane de oameni care transmit tuberculoză fără să știe”, a spus dr. Diana Garay-Baquero, coautor al studiului.
O nouă clasificare a stadiilor bolii
O altă cercetare, realizată de o echipă internațională de oameni de știință, a avut, de asemenea, scopul de a îmbunătăți depistarea bolii în stadiile incipiente.
Cercetătorii spun că abordarea din ultima jumătate de secol - de definire a tuberculozei ca fiind fie activă (adică provocând boli potențial infecțioase altora), fie latentă (persoana este infectată cu bacteria care provoacă tuberculoza, dar se simte bine și nu este contagioasă) - limitează progresul în eradicarea bolii.
Conform sondajelor efectuate recent în peste 20 de țări, multe persoane cu tuberculoză în faza infecțioasă se simt bine. Prin urmare, experții propun un nou mod de clasificare a tuberculozei, astfel încât să fie identificați bolnavii silențioși, adică cei care sunt contagioși, deși se simt bine și nu prezintă simptome.
Conform noii clasificări, publicate zilele trecute în The Lancet Respiratory Medicine, există patru stări de boală: clinică (cu simptome) și subclinică (fără simptome), fiecare dintre acestea fiind clasificată ca fiind infecțioasă sau neinfecțioasă. Potrivit specialiștilor, există și a cincea stare: este infecția cu Mycobacterium tuberculosis care nu a progresat la boală. Adică tuberculoza poate fi prezentă în organism, dar nu există semne ale bolii care să fie vizibile cu ochiul liber, de exemplu cu ajutorul investigațiilor imagistice.
Se estimează că circa trei milioane de cazuri de TBC pe an nu sunt raportate sistemelor de sănătate și mai mult de jumătate dintre aceste cazuri sunt asimptomatice.
Cercetătorii speră că noua clasificare internațională pentru tuberculoză, mai detaliată, care a fost dezvoltată de 64 de experți, va contribui la o mai bună diagnosticare și tratament al stadiilor incipiente ale bolii, care au fost trecute cu vederea.
Tuberculoza rămâne cea mai mortală boală infecțioasă din lume, ucigând peste un milion de persoane în fiecare an, potrivit OMS. În ultimii 200 de ani, a provocat peste un miliard de decese.
Institutul „Marius Nasta”: Poluarea crește riscul de tuberculoză
Chiar dacă este vorba despre o boală provocată de un microb, o cercetare recentă efectuată de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și Centrul de analiză integrată și management teritorial al Facultății de Geografie din cadrul Universității București a relevat că poluarea aerului poate crește riscul de tuberculoză prin mai multe mecanisme:
- Scăderea imunității ca urmare a expunerii la poluanți precum particulele fine (PM2.5), oxizii de azot și alte substanțe toxice, care pot slăbi organismul, făcându-l mai vulnerabil la infecții, inclusiv la tuberculoză;
- Agravarea bolilor preexistente cum ar fi astmul sau bronșita cronică, ceea ce poate face ca o persoană să fie mai susceptibilă la tuberculoză.
De asemenea, există posibile interferențe cu eficiența tratamentului pe care trebuie să îl urmeze persoanele diagnosticate cu tuberculoză. Este vorba despre utilizarea de medicamente timp îndelungat, iar poluarea poate afecta eficacitatea tratamentului, interferând cu absorbția medicamentelor în organism sau sporind riscul de complicații.
Potrivit specialiștilor de la „Marius Nasta”, este esenţial să se intensifice eforturile de prevenire şi control al TBC, inclusiv prin îmbunătăţirea accesului la diagnostic şi tratament, educarea comunităţii şi promovarea igienei şi a practicilor de viaţă sănătoase.
„Prin abordarea atât a cauzelor poluării, cât şi a factorilor de risc pentru tuberculoză, putem spera să reducem incidenţa bolii şi să protejăm sănătatea publică. Aceste măsuri trebuie să vizeze reducerea emisiilor de poluanţi, promovarea energiei curate şi regenerabile, având ca scop îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele urbane”, a declarat dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului „Marius Nasta”.
Aproape 10.000 de cazuri noi în România, anul trecut
În România, anul acesta este al treilea an consecutiv de creştere a incidenţei tuberculozei. Potrivit Institutului „Marius Nasta”, rata incidenţei tuberculozei în rândul populației a fost de 48 de cazuri la 100.000 de locuitori, în 2023, în creștere față de anii anteriori (46,3/100.000 în 2022 şi 39,7/100.000 în 2021). Mai exact, doar anul trecut au fost înregistrate 9.572 de cazuri noi, dintre care 429 la copii.
Judeţele cu cea mai mare incidenţă a tuberculozei sunt: Dolj, Teleorman, Giurgiu, Brăila şi Botoşani, unde s-au înregistrat peste 75 de cazuri/100.000 de locuitori, a informat unitatea medicală. La polul opus sunt Covasna, Bistriţa-Năsăud, Alba, Braşov şi Sălaj - cu mai puţin de 30 de cazuri/100.000 de locuitori.
În cazul copiilor, judeţele cu incidenţă mare sunt Teleorman (aproape 80 de cazuri/100.000 de locuitori, Brăila, Giurgiu, Călăraşi şi Bihor, iar incidenţele cele mai mici sunt înregistrate în judeţele Alba (incidenţă zero la copii), Botoşani, Sălaj şi Covasna.