În ultimii ani, sute de linii de cale ferată au fost închiriate operatorilor privaţi de către CFR SA, compania care administrează infrastructura feroviară, după ce CFR Călători şi-a retras, rând pe rând, garniturile de tren pentru că erau neprofitabile. Multe dintre aceste linii s-au revigorat imediat după ce au fost preluate de privaţi, dar lucrurile par mai degrabă o afacere a băieţilor deştepţi, după cum susţin sindicaliştii din căile ferate. Ultima licitaţie organizată a avut loc ieri, CFR Infrastructură oferind spre închiriere 1.856,6 km de cale ferată neinteroperabilă.
Conform legislaţiei, calea ferată neinteroperabilă poate fi închiriată de CFR SA, cu acordul Ministerului Transporturilor, către alţi operatori feroviari, pentru transport de mărfuri sau de călători. Prin această politică, CFR SA vrea să scape de cheltuielile cu întreţinerea şinelor, în condiţiile în care cele mai multe secţii de cale ferată înghit mai mulţi bani decât produc. Modul în care a evoluat calea ferată din România după 1990 este însă contrar curentului din Uniunea Europeană, unde statele investesc masiv în dezvoltarea ei. La noi, în fiecare an circa 370 de km de cale ferată ies din garanţie, 9.000 km au nevoie de reparaţii capitale, iar din 2005 nu s-a mai achiziţionat material rulant.
Lucrurile se aranjează în familie
Pentru companiile private care activează în acest sector, politica CFR SA de a închiria liniile declarate neinteroperabile, pusă la punct cu asistenţa FMI şi a Băncii Mondiale, le-a picat mănuşă. Au realizat o adevărată performanţă managerială am putea spune, având în vedere că multe dintre ele au devenit rapid profitabile. Lucrurile au o explicaţie mult mai simplă. Preşedintele Federaţiei Drum de Fier, Florin Dobrescu, spune însă că cei care închiriază aceste linii neglijează total investiţiile şi după patru ani le dau înapoi companiei de stat făcute praf. “Aici se lucrează în familie. Firma care preia gestionarea liniilor are în spate şi un operator privat de transport. Acesta din urmă nu mai plăteşte taxa pentru operarea liniilor pentru că lucrurile se aranjează în familie. În acelaşi timp însă, CFR Călători şi CFR Marfă sunt obligate să plătească această taxă către CFR SA”, ne-a declarat Florin Dobrescu.
Lungimea reţelei feroviare efective este de 10.700 km, din care infrastructura neinteroperabilă este de 3.754 km şi 189 de staţii şi halte.
Înainte făceam reparaţii capitale cam la 50 km de cale ferată pe an. Acum nu mai facem nici la 2 km. Restanţele s-au tot adunat, ca să nu mai vorbesc de restanţele înregistrate la restaurarea operelor de artă. Peste 50% din infrastructura feroviară este expirată.
Florin Dobrescu, preşedintele Federaţiei Drum de Fier
Profituri frumoase pe bani publici
Afacerea este completată cu subvenţiile masive primite din partea statului pentru operatorii privaţi de călători. Pachetele de compensaţii sunt acordate de stat pentru operatori pentru ca aceştia să opereze pe rute care, în condiţii normale, nu ar fi profitabile din cauza costurilor mari neacoperite de veniturile din bilete. La nivelul anului trecut, subvenţiile au asigurat companiilor private peste 75% din venituri. “Gestionarul infrastructurii lucrează împreună cu operatorul de transport călători. Nu mai plăteşte taxa de utilizare a infrastructurii feroviare, iar pe de altă parte, statul îl subvenţionează masiv şi, gata, devine profitabil”, spune şi Maxim Rodrigo, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România. De exemplu, pentru 2016, subvenţia primită de CFR Călători a fost de 1,22 miliarde de lei, reprezentând circa 55% din costurile pentru asigurarea curselor. În acelaşi timp, pentru Regiotrans, al doilea transportator feroviar de călători ca mărime, s-au prevăzut subvenţii totale de 144,9 milioane lei, ele acoperind 85% din volumul total al costurilor, pentru Transferoviar Călători acestea au fost de 75 milioane de lei, echivalent cu 79% din costurile totale cu prestaţiile, iar pentru Interregional Călători s-au stabilit subvenţii de 24 milioane de lei, ceea ce a reprezentat 87% din costuri.
Ministerul Transporturilor a acordat anul trecut subvenții totale de peste 1,33 miliarde lei companiilor feroviare de transport de călători, dintre care peste un miliard de lei au ajuns la CFR Călători. Subvenţiile primite au fost următoarele:
CFR Călători 1.092.194.128 lei;
REGIOTRANS Călători 126.001.386 lei;
TRANSFEROVIAR Călători 70.913.231 lei;
INTERREGIONAL Călători 26.063.295 lei;
SOFTRANS 10.808.874 lei;
REGIO CĂLĂTORI 6.869.398 lei;
Total: 1.332.850.312 lei.
CFR Călători, sărită de la investiţii
Ultimul an în care CFR Călători a mai achiziţionat material rulant a fost anul 2005. “Din 2013 am tot sesizat, începând cu Consiliul Concurenţei, Ministerul Finanţelor, Parlament, sau prin mişcările de protest pe care le-am organizat că parcul de material rulant se micşorează. Avem locomotive de acum 60, 70, 86 de ani în exploatare”, spune Maxim Rodrigo. Vestea bună este că Guvernul vrea să schimbe această situaţie, până la sfârşitul anului urmând să fie achiziţionate 120 de automotoare, mai spune acesta.