La mai bine de cinci luni de la controversata decizie a Curții Constituționale prin care declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor și funcționarilor publici au fost trecute la secret, câțiva parlamentari au decis, în sfârșit, să inițieze un proiect de lege prin care să încerce retransparentizarea acestor situații financiare. Însă demersul, care vine cu o întârziere de trei luni și jumătate față de termenul de la care prevederile legale desființate de către CCR și-au încetat aplicabilitatea juridică, întâmpină deja probleme. Consiliul Legislativ a avizat negativ legea, arătând că măsurile propuse nu pot fi adoptate, deoarece încalcă exact decizia CCR în discuție. Nici Consiliul Economic și Social, care a avizat pozitiv proiectul, nu este întru totul de acord cu legea propusă.
Este vorba despre PLX nr. 526/2025 – propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate. Autorii proiectului sunt senatorii și deputații USR Simona Elena Spătaru, Oana Murariu, Stelian Ion, Alexandru Paul Dimitriu, Ciprian Rus și Dumitru Văduva.
Aceștia arată, în expunerea de motive care însoțește demersul legislativ, că, prin Decizia nr. 297/2025, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale prevederile articolului 3 alineat 2, ale articolului 6 alineat 1, litera „d” și ale articolului 12 alineat 6 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. De asemenea, precizează că, potrivit articolului 147 alineat 1 din Constituția României, Parlamentul sau Guvernul, după caz, au obligația ca, în termen de 45 de zile, să repare viciile de neconstituționalitate indicate de către Curtea Constituțională cu privire la articolele respective, ale căror efecte sunt suspendate pe perioada acestor 45 de zile, iar, ulterior, în cazul în care nu sunt efectuate modificările necesare, efectele juridice ale dispozițiilor declarate neconstituționale încetează.
„Este o nevoie stringentă de coroborare a obligației de transparență reținută în sarcina anumitor categorii de persoane, ca mecanism de luptă anticorupție, cu dreptul la respectarea vieții private”, se arată în documentul citat.
Se declară și bunurile soților și ale copiilor, doar dacă declarantul le cunoaște
Concret, în proiectul de act normativ se propune introducerea unei reglementări conform căreia „declarațiile de avere se întocmesc pe proprie răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului”. Dispare, astfel, din textul legal, publicarea drepturilor și obligațiilor soților/ soțiilor, precum și ale copiilor aflați în întreținere.
Reamintim că, în 1 iulie 2025, Curtea Constituțională a stabilit că „declarația pe proprie răspundere nu poate să vizeze decât informațiile referitoare strict la persoana declarantului, pentru care acesta își poate asuma răspunderea în mod direct și individual”.
Totuși, în proiectul de lege al celor de la USR, aceștia au introdus și un alineat 2 indice 1 în cuprinsul articolului 3, conform căruia „declarațiile de avere vor cuprinde și drepturile și obligațiile soțului/ soției și ale copiilor aflați în întreținere, în măsura în care declarantul are posibilitatea de a le cunoaște. Omiterea acestor informații atrage răspunderea penală și/ sau contravențională, potrivit legii”.
De asemenea, proiectul vizează și modificarea articolului 6 alineat 1, litera „d” din Legea nr. 176/2010, în sensul că Agenția Națională de Integritate (ANI) „asigură afișarea și menținerea afișării declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese pe pagina de internet a instituției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea numelui și prenumelui soțului/ soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, a adresei imobilelor declarate, cu excepția județului și a țării unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal și a semnăturii olografe”.
Consiliul Legislativ: Proiectul ignoră decizia CCR
Parlamentarii USR care au inițiat acest proiect de act normativ susțin că „această anonimizare reprezintă garanții suficiente de asigurare a dreptului la viață privată, pe de o parte, dar, în același timp, permit și transparența averilor persoanelor vizate”. De asemenea, autorii mai arată că „impactul Deciziei CCR nr. 297/2025 reprezintă un mare pas înapoi pentru politicile de asigurare a transparenței și integrității publice, în contradicție cu interesul public care reclamă mijloace eficiente de luptă împotriva corupției” și că „totodată, se afectează negativ percepția publică asupra transparenței și integrității demnitarilor, slăbind, astfel, controlul democratic”.
În ciuda acestor argumente, Consiliul Legislativ a avizat negativ acest proiect de lege. În document, se precizează că modificările aduse articolului 3 alineat 2 ar trebui să țină cont de cele statuate de către CCR în Decizia nr. 297/2025, care a stabilit că reglementarea este constituțională numai în măsura în care nu se referă și la drepturile și obligațiile soțului/ soției declarantului precum și la cele ale copiilor majori aflați în întreținerea acestora, „orice altă interpretare fiind contrară dispozițiilor articolului 1 alineat 5 din Constituție”. Asta, deoarece „angajarea răspunderii declarantului pentru corectitudinea informațiilor furnizate de terți prezintă un viciu de neconstituționalitate, răspunderea juridic penală sau contravențională fiind una personală”.
Consiliul Legislativ semnalează că formularea „în măsura în care declarantul are posibilitatea de a le cunoaște. Omiterea acestor informații atrage răspunderea penală sau contravențională, potrivit legii” nu întrunește condițiile necesare de previzibilitate și accesibilitate, „norma fiind insuficient conturată și neclară în ceea ce privește modalitatea de aplicare, sub această formă actul normativ neputând avea eficiență legislativă”. În ceea ce privește reintroducerea obligației ANI de a afișa și de a menține afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, Consiliul Legislativ susține că aceasta încalcă dispozițiile articolului nr. 147 alineat 1 din Constituție, potrivit cărora „deciziile CCR sunt obligatorii și au putere numai pentru viitor” și că, „în concluzie, prezenta propunere legislativă nu poate fi adoptată”.
Nici CES nu este de acord cu legea, în integralitatea ei
Nici Consiliul Economic și Social nu este de acord, pe de-a întregul, cu legea propusă, chiar dacă a emis un aviz favorabil. CES vine cu o observație, arătând că propunerea legislativă face referire la articolul 3 alineat 2 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, introducând un nou alineat, 2 indice 1, care precizează că, la întocmirea declarațiilor de avere, se vor cuprinde și drepturile și obligațiile soțului/ soției și ale copiilor aflați în întreținere, în măsura în care declarantul are posibilitatea de a le cunoaște, „însă nu este clar cum se poate dovedi dacă declarantul avea posibilitatea să cunoască drepturile și obligațiile menționate”.
Guvernul României trebuie să trimită Parlamentului punctul său de vedere și informarea până la data de 5 ianuarie 2026. De asemenea, tot Guvernul trebuie să transmită, până la data de 21 ianuarie 2026, și fișa financiară.
Comisia Juridică este comisia raportoare, care va putea primi amendamentele până la data de 18 decembrie 2025, iar raportul trebuie să fie înaintat Plenului Camerei Deputaților până la data de 31 decembrie 2025. Senatul este Camera decizională.