Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acestea sunt doar câteva dintre concluziile alarmante ale unei radiografii privind starea copilului în România, realizată de organizația Salvați Copiii. Datele din raport conturează, practic, imaginea unei generații care se confruntă simultan cu: lipsuri materiale, acces limitat la educație și servicii medicale, probleme de sănătate mintală și riscuri tot mai mari în mediul online.
România are în prezent peste 3,6 milioane de copii, reprezentând aproximativ 19% din populația rezidentă a țării, conform Institutului Național de Statistică (INS), însă indicatorii care descriu condițiile în care aceștia cresc și se dezvoltă arată că statul continuă să eșueze în multe dintre obligațiile sale fundamentale.
Un raport prezentat de Salvați Copiii România, cu ocazia zilei de 1 iunie, scoate la iveală o serie de vulnerabilități structurale care afectează milioane de minori și care, în lipsa unor intervenții consistente, riscă să se transforme în probleme cronice ale societății românești.
Aproape unul din trei copii crește în sărăcie
Una dintre cele mai grave probleme rămâne sărăcia infantilă. Potrivit datelor prezentate de organizație, aproape unul din trei copii (32,4%) din România sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. Altfel spus, peste 1,16 milioane de copii cresc în gospodării care întâmpină dificultăți serioase în asigurarea unui trai decent.
Deși indicatorul general al sărăciei a înregistrat o ușoară scădere în ultimii ani, organizația avertizează că alte forme ale sărăciei se accentuează. Un astfel de exemplu este sărăcia alimentară.
„Deși riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor înregistrează o tendință de scădere, nu putem spune același lucru despre sărăcia nutrițională. Astfel, datele pentru anul 2025 arată o creștere îngrijorătoare a ponderii familiilor care nu își permit măcar o dată la două zile o masă cu carne, pește sau proteine vegetale echivalente - de la 14,6% la 17,2% în cazul tuturor familiilor cu copii”. Situația este și mai gravă în cazul familiilor monoparentale, unde ponderea a urcat de la 19,5% la aproape 26%.
Excluderea socială a copiilor vulnerabili
Sărăcia afectează direct și accesul la educație. Un studiu realizat de Salvați Copiii în vara anului trecut arată că 58% dintre familiile ai căror copii sunt incluși în programele educaționale ale organizației nu ar putea susține costurile școlii fără ajutor extern. În cazul familiilor care se consideră sărace, procentul crește dramatic, ajungând la 87%.
Datele relevă și un fenomen mai puțin luat în discuție: excluderea socială a copiilor vulnerabili. Aproape jumătate (46,8%) dintre copiii afectați de sărăcie nu participă la excursii, tabere sau alte activități și evenimente școlare, procent de peste trei ori mai mare decât media Uniunii Europene (13,9%).
România pierde tot mai mulți copii din sistemul de educație
Educația continuă să fie unul dintre domeniile în care România înregistrează date îngrijorătoare.
La începutul anului trecut, peste 425.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani erau în afara sistemului educațional, reprezentând aproape unul din cinci copii din această categorie de vârstă.
Problemele încep încă de la grădiniță. Mai exact, România are cea mai scăzută rată de participare la educația preșcolară din Uniunea Europeană: doar 76,5% dintre copiii cu vârsta între 3 ani și începutul școlii obligatorii sunt cuprinși în sistem, față de media europeană de 95%.
Și mai îngrijorătoare este evoluția abandonului școlar. Datele Eurostat citate de Salvați Copiii arată o creștere constantă a numărului de copii de vârstă gimnazială care nu mai merg la școală: de la 12,3% în 2021, la peste 17% în 2024.
În cazul adolescenților de vârstă liceală, situația este chiar mai gravă. Ponderea celor aflați în afara sistemului educațional a crescut de la 23% la peste 27% în numai trei ani.
Aceste cifre sugerează că măsurile implementate până acum nu doar că nu au reușit să reducă abandonul școlar - ba chiar l-au agravat, și că efectele sărăciei, migrației și lipsei serviciilor educaționale de sprijin continuă să se acumuleze.
Fenomenul mamelor minore rămâne o rușine europeană
România continuă să ocupe o poziție rușinoasă în statisticile europene privind maternitatea timpurie.
În 2025, nu mai puțin de 5.815 copii s-au născut din mame minore. Dintre acestea, 496 aveau sub 15 ani.
Datele sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât aproape unul din cinci copii născuți din mame minore nu este primul copil al acestora. Cu alte cuvinte, există adolescente care au deja doi sau mai mulți copii înainte de împlinirea vârstei majoratului.
La nivel european, România generează doar aproximativ 4% din totalul nașterilor, însă contribuie cu peste 26% din nașterile la mame minore și cu peste 41% dintre nașterile înregistrate la adolescente sub 15 ani.
„Deși numărul total al nașterilor din țara noastră reprezintă doar 4% din nașterile la nivel EU (4,04%), România are o contribuție în plan european de șase ori mai mare în cazul nașterilor la minore (26,19%) și de peste 10 ori mai mare în cazul nașterilor la fete sub 15 ani”, avertizează Salvați Copiii.
Raportul atrage atenția și asupra consecințelor medicale. Concret, copiii născuți de mame foarte tinere au un risc semnificativ mai mare de a veni pe lume cu greutate redusă, iar aproape jumătate dintre gravidele sub 15 ani nu sunt monitorizare în timpul sarcinii.
„Cu cât este mai scăzută vârsta mamei, cu atât riscul ca nou-născutul să vină pe lume cu o greutate mică este mai mare: probabilitatea crește de la 8,04% din totalul nașterilor la 15,9% în rândul mamelor sub 15 ani. Una dintre cauze este controlul prenatal redus în cazul gravidelor sub 15 ani: 43,3% din nașterile la mame sub 15 ani au fost fără control prenatal, în vreme ce media națională este de 28,35%”, se arată în raport.
Mortalitatea infantilă crește după un deceniu de scădere
Un alt semnal de alarmă vine din zona sănătății copiilor. Astfel, după ani în care indicatorul a înregistrat o tendință descendentă, rata mortalității infantile a crescut în 2024 la 6,6 decese la mia de născuți-vii, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. În 2023, spre exemplu, se ajunsese la 5,6 decese la mia de născuți-vii.
Creșterea aceasta este cu atât mai importantă cu cât mortalitatea infantilă este considerată unul dintre cei mai relevanți indicatori ai calității sistemului medical și ai nivelului general de dezvoltare socială.
Specialiștii avertizează că evoluția poate fi pusă în legătură cu accesul inegal la servicii medicale, lipsa controalelor prenatale în comunitățile vulnerabile și dificultățile întâmpinate de multe familii în accesarea serviciilor de sănătate.
Deși nu este menționată în raportul organizației Salvați Copiii, o altă cauză ar putea fi un nou curent antivaccinist de import și în creștere, semnalat de medici pe rețelele sociale. Tot mai multe mame refuză injecția cu vitamina K administrată nou-născuților imediat după naștere (injecție salvatoare, care face parte dintr-o procedură de rutină în medicina neonatală) de teama unor presupuse efecte secundare, răspândite, de asemenea, în mediul online, prin grupuri, forumuri și platforme de socializare. Lipsa acestei injecții poate duce la complicații grave încă din primele zile de viață, cel mai mare fiind boala hemoragică neonatală care se poate manifesta cu hemoragii cerebrale, hemoragii ce pot fi fatale.
„Cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii”
Poate cea mai îngrijorătoare concluzie a raportului privește scăderea dramatică a vaccinării.
Potrivit datelor prezentate, rata de acceptare, din partea părinților, a primei doze de vaccin ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) a ajuns la doar 47,4%. Practic, mai puțin de jumătate dintre copiii eligibili beneficiază de protecția oferită de acest vaccin.
Diferențele dintre județe sunt uriașe. Într-un singur județ acoperirea vaccinală depășește 70%, în timp ce în alte trei județe aceasta coboară sub 30%.
„România se confruntă cu cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii. Tot mai mulți copii sunt privați de protecția vitală pe care o dă vaccinarea (...) În ceea ce privește vaccinarea contra rujeolei, într-un singur județ acoperirea vaccinală a fost de peste 70%, în 14 județe acoperirea vaccinală s-a situat între 50,6% și 67,4%, în 24 de județe acoperirea vaccinală s-a situat între 31,3% și 49,7%, în trei județe acoperirea vaccinală a fost sub 30%. Valoarea minimă (23,7%) a fost raportată în județul Argeș, iar cea maximă (73,8%) a fost atinsă în județul Bihor, potrivit INSP”, semnalează organizația.
Datele confirmă avertismentele lansate în ultimii ani de epidemiologi privind scăderea încrederii în vaccinare și riscul reapariției unor boli considerate până nu demult ținute sub control.
Cyberbullyingul, o realitate cotidiană
Raportul abordează și domeniul siguranței digitale. Potrivit unei cercetări sociologice realizate de Salvați Copiii, aproape 80% dintre copii navighează pe internet fără restricții, iar controlul parental scade pe măsură ce crește vârsta copiilor.
Aproape jumătate dintre adolescenți au fost contactați online de persoane necunoscute în mediul online, iar o treime au trecut prin experiențe de hărțuire sau interacțiuni care le-au provocat disconfort.
Cyberbullyingul a devenit o realitate cotidiană: Șase din zece copii spun că au fost martorii unor astfel de situații.
Poate cel mai grav aspect este că doar 5% dintre copii cer ajutorul unui adult atunci când se confruntă cu pericole online.
În paralel, fenomenul bullyingului din școli continuă să fie perceput drept larg răspândit. Nouă din zece profesori și consilieri școlari consideră că elevii cu care lucrează sunt victime ale hărțuirii.
O generație aflată sub presiune
Datele privind sănătatea mintală completează tabloul acestei generații. Doar trei din cinci copii spun că se simt frecvent fericiți, un sfert afirmă că sunt adesea triști, iar peste jumătate se confruntă frecvent cu stări de oboseală.
Anxietatea este „cea mai răspândită tulburare de sănătate mintală” în rândul copiilor care au beneficiat de servicii de consiliere și terapie oferite de organizație, fiind urmată de tulburarea emoțională, dificultățile parentale (de pildă, divorțul părinților), tulburarea de învățare, dependența de ecrane și chiar abuzul de substanțe și tentativa de suicid.
Radiografia prezentată de Salvați Copiii arată că, dincolo de statisticile alarmante, problemele copiilor din România și sunt strâns legate între ele. Sărăcia alimentează abandonul școlar. Lipsa educației favorizează maternitatea timpurie. Excluziunea socială afectează sănătatea mintală. Iar accesul precar la servicii medicale și scăderea vaccinării amplifică semnificativ riscurile pentru sănătate.
3.610.644 de copii aveau reședința în România, la începutul anului 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Tot anul trecut, în țara noastră s-au născut 145.725 de copii, cel mai mic număr din 1930 până în prezent.
Citește pe Antena3.ro
