Catedrala greco-catolică din Piața Cipariu din municipiul Cluj-Napoca este în construcție de mai bine de 30 de ani, timp în care au fost făcute lucrări în etape, cu pauze, schimbări de constructori și modificări de proiect. Clădirea este parțial folosită de mai bine de un deceniu, în timp ce lucrările de construcție sunt în continuare în fază activă.
Acestea vor putea fi însă finalizate, în sfârșit, în urma unui sprijin substanțial de la bugetul de stat.
Propunerea legislativă pentru finanțarea lucrărilor la edificiul de cult din Cluj-Napoca a fost depusă la finalul săptămânii trecute, la Senat, ca primă cameră sesizată, iar iniţiatorii sunt: Vasile Dîncu – senator PSD; Ovidiu-Victor Ganţ – deputat FDGR (minorităţi) și Silviu Vexler – deputat FCER (minorităţi). Proiectul este, de asemenea, susținut de alți șase deputați, printre care se numără și fostul ministru al Sănătății Patriciu Achimaş-Cadariu (PSD).
Autorităţile publice, obligate să acorde „tot sprijinul necesar”
„Art. 1. ~ (1) Ansamblul Arhitectural Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX, simbol al contribuţiei fundamentale a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică la realizarea Marii Unirii şi a persecuţiilor îndreptate împotriva acesteia, se construieşte în municipiul Cluj-Napoca, Piaţa Timotei Cipariu nr. 2, judeţul Cluj.
(2) Guvernul României şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale implicate au obligaţia de a acorda, la solicitarea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, tot sprijinul necesar, în condiţiile prevăzute de lege.
Art. 2. - Anual se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte, suma de 3.000.000 lei, pentru realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX”, prevede proiectul legislativ.
Documentul mai stipulează, de asemenea, ca suma alocată să fie prevăzută distinct în bugetul Secretariatului General al Guvernului, respectiv Secretariatului de Stat pentru Culte, şi că va fi acordată „ca sprijin financiar Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla, cu respectarea dispoziţiilor corespunzătoare din legislaţia ce reglementează sprijinul financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase”.
Reparație morală după persecuțiile regimului comunist
Autorii proiectului legislativ reamintesc faptul că, după anul 1989, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică „a fost nevoită să își refacă, cu dificultăți enorme, structurile pastorale, educative și caritative care au fost confiscate sau distruse de regimul comunist”, iar edificiul de cult din Piaţa Cipariu este dedicat memoriei Cardinalului Iuliu Hossu.
„Realizarea unei Catedrale greco-catolice în Cluj-Napoca a fost visul Cardinalului Iuliu Hossu, dar și a generațiilor de preoți și credincioși greco-catolici care au înfruntat persecuțiile regimului comunist și care, după confiscarea tuturor bunurilor Bisericii Greco-Catolice, au fost obligați să se roage în ascuns, în locuri improvizate şi case particulare”, spun inițiatorii, în expunerea de motive, precizând că piatra de temelie a edificiului din Piaţa Cipariu a fost binecuvântată, la 27 ianuarie 1991, de către Înaltpreasfinția Sa George Guțiu, pe atunci Episcop de Cluj-Gherla.
După 32 de ani, construcția încă nu este finalizată și „necesită resurse financiare semnificative în vederea definitivării, resurse de care Biserica, deposedată de bunurile sale în anul 1948, nu dispune în prezent”.
Prin urmare, susțin inițiatorii, adoptarea acestui act normativ, prin care vor fi alocați bani anual de la stat Catedralei Martirilor și Mărturisitorilor Secolului XX, va reprezenta un act de reparație morală, deoarece edificiul „este un obiectiv de importanță majoră, dar și un simbol pentru Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică”.
„Recuperarea istoriei şi înţelegerea suferinței sunt o dimensiune morală fundamentală și nu doar o simplă măsură firească de delimitare a Statului Român faţă de structurile represive predecesoare. Adoptarea acestui act normativ va reprezenta atât un act de reparație morală, cât și un gest simbolic cu o puternică încărcătură morală, care va transmite un mesaj puternic tuturor partenerilor de dialog ai României și va consolida prestigiul țării noastre în plan internaţional” argumentează iniţiatorii.
Aulă universitară și spații pentru expoziții
Pe lângă funcția religioasă a Catedralei, mai spun autorii proiectului legislativ, „Ansamblul Arhitectural va găzdui și o aulă universitară, spații destinate expozițiilor de artă, dar şi unor activități sau cursuri pentru copii”.
Totodată, acest „amplu spațiu spiritual și cultural, aproape singular în rândurile marilor orașe din România” va prezenta oportunități pentru promovarea și punerea în valoare a patrimoniului local, dar şi pentru ridicarea vitalității zonei, prin creșterea accentuată a numărului de vizitatori, datorită turismului religios (pelerinaje sau vizitarea obiectivelor turistice).
„În momentul finalizării, destinația principală a Ansamblului Arhitectural (spațiu de cult) va fi extinsă cu funcțiunea de primire a turiştilor și a enoriașilor în permanenţă, fiind ilustrat astfel faptul că în acest loc s-a dezvoltat și se dezvoltă un centru de spiritualitate”, se mai precizează în documentul care însoțește proiectul de lege.
„Realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX reprezintă atât un element de normalitate, cât și un gest de demnitate, care va aduce o minimă dreptate pentru toate victimele persecuţiei comuniste, având datoria să se transforme într-un simbol pentru viitor, libertate, drepturile omului și valorile unei societăți normale”, se arată în expunerea de motive.