Măsurile se regăsesc într-un proiect de lege „privind susţinerea procesului de dezinstituţionalizare a persoanelor adulte cu dizabilităţi şi aplicarea unor măsuri de accelerare a acestuia şi de prevenire a instituţionalizării”.
6 sau 12 tichete, în funcție de gravitatea handicapului
Una dintre cele mai importante măsuri pentru cei cu handicap este sprijinul financiar din partea statului, acordat sub forma unor tichete, pentru recuperare sau reabilitare. Concret, după ce proiectul va fi promulgat de președintele Klaus Iohannis și publicat în Monitorul Oficial, Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap va stipula că persoanele cu dizabilități vor putea primi, în fiecare an, aceste tichete, care vor putea fi folosite pentru recuperare sau reabilitare, numărul acestora fiind diferit în funcție de gravitatea dizabilității.
„În vederea asigurării asistenţei de recuperare/reabilitare, persoanele cu handicap au dreptul, anual, la tichete de valoare pentru terapia bazată pe recuperare medicală sau kinetoterapie, în funcţie de diagnosticul principal şi de fiecare dizabilitate, după cum urmează:
a) 12 tichete pentru persoanele cu handicap grav;
b) 6 tichete pentru persoanele cu handicap accentuat”, se arată în document.
Aceste tichete vor fi date la recomandarea medicului de familie sau a celui specialist, pe baza planului de abilitare-reabilitare pentru copilul cu handicap, respectiv a programului individual de reabilitare şi integrare socială al persoanei adulte cu handicap. Această propunere se regăsea, inițial, în alt proiect de lege care a fost respins, deoarece prevederile au fost incluse în acest proiect mai complex, care a și trecut de votul deputaților.
Documentul nu menționează însă și valoarea tichetelor, aceasta urmând să fie stabilită și actualizată anual, prin hotărâre de Guvern. Acestea vor fi suportate integral din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, prin casa de asigurări de sănătate de care aparține persoana cu handicap sau din fonduri externe nerambursabile.
Până la 1.500 de lei pe an, pentru carburant
Proiectul legislativ mai prevede că persoanele cu handicap grav sau accentuat pot opta, la cerere, pentru acordarea gratuităţii la transportul interurban sau pentru acordarea de bonuri de carburant şi/sau de bonuri valorice pentru alimentarea mijloacelor de transport electrice ori pentru decontarea carburantului necesar deplasării cu autoturismul aflat în proprietatea acestora, familiei, asistentului personal sau însoţitorului, fără a depăşi suma de 1.500 de lei, anual, pentru persoanele cu handicap grav, respectiv 750 de lei, anual, pentru persoanele cu handicap accentuat.
De aceste prevederi beneficiază şi părintele, tutorele, asistentul maternal sau persoana care se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului cu handicap grav sau accentuat, în baza unei măsuri de protecţie specială.
Beneficii de locuire și de tranziție
Totodată, persoanele cu handicap pot beneficia de locuinţă în cadrul reţelei de locuire incluzivă în baza evaluării nevoilor individuale de viaţă, conform documentului.
Cei încadrați în grad de handicap grav, accentuat sau mediu vor putea primi un „beneficiu pentru locuire”, adică „o sumă de bani acordată de la bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile sub formă de indemnizație lunară (...) în vederea administrării unei locuințe de către aceasta”. Acesta include plata chiriei pentru locuințele închiriate din mediul privat sau din fondul de locuințe sociale, plata asigurării împotriva dezastrelor naturale, a serviciilor de utilități publice și a reparațiilor curente.
De asemenea, persoanele cu handicap care părăsesc centrele rezidențiale publice și beneficiază de măsuri de dezinstituționalizare și de integrare în comunitate vor putea primi un „beneficiu de tranziție”. Suma de bani va fi acordată „ori de câte ori situația o impune” pentru prevenirea instituționalizării sau pentru pregătirea transferului dintr-un centru rezidențial în comunitate și „acoperă costuri de reparații, lucrări de adaptare a locuinței, achiziție a consumabilelor de uz casnic, mutare a bunurilor personale, transport, contractare de servicii necesare, de tip: igienizare, instalare de utilități, plata serviciilor sociale de care beneficiază în comunitate și alte cheltuieli necesare traiului independent sau în situații de urgență/criză”.
Mai mult, conform documentului, odată cu intrarea în vigoare a legii, persoana cu handicap va putea beneficia de diverse servicii sociale, stabilite de comisia de evaluare, precum: asistent personal, asistent personal profesionist, servicii de îngrijire la domiciliu, echipa mobilă, servicii de asistenţă şi suport, servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu, centre de zi şi/sau centre rezidenţiale.
Prin aplicarea acestei legi, până la data de 30 iunie 2026, procentul persoanelor adulte cu dizabilități instituționalizate se reduce cu 32% din numărul total de persoane asistate în cadrul sistemului rezidențial la sfârșitul anului 2020.
În România, conform statisticilor, în decembrie 2021 existau nu mai puțin de 865.573 de persoane cu dizabilități. Dintre acestea, peste 98% (848.966 de persoane) se află în îngrijirea familiilor sau trăiesc independent, și 1,91% (16.607 persoane) se află în instituțiile publice rezidențiale pentru persoanele cu dizabilități.