De această dată, tema aleasă a fost agricultura și industria alimentară. Un subiect de maximă importanță pentru societatea românească, în contextul în care siguranța alimentară este o componentă a securității naționale, iar în noua situație geopolitică extrem de tensionată, o țară ca România nu-și mai poate permite să fie dependentă de importuri. Discuțiile s-au concentrat pe finanțarea proiectelor de modernizare, ocazie cu care ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a spus că din exercițiul financiar 2014-2020 al UE, agricultura și industria alimentară mai au la dispoziție 3,8 miliarde de euro, care trebuie investiți până la sfârșitul acestui an. Dacă problema finanțării nu există, în schimb reprezentanții patronatelor și ai firmelor din industria alimentară au ridicat problema implementării greoaie a proiectelor. Dezbaterile și analizele făcute în cadrul conferinței desfășurate sub titlul „Hrană de calitate - profit pentru toți românii - cum adăugăm plusvaloare agriculturii” au subliniat ideea că România are nevoie de un plan coerent pe termen scurt și mediu pentru susținerea agriculturii, la a cărui elaborarea să participe toți cei implicați.
Prezent la conferință, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a punctat faptul că sprijinul financiar acordat tinerilor până în 40 de ani care vor să se ocupe de agricultură a crescut de la 40.000 de euro la 70.000. Mai mult, el a spus că pe lângă acești bani, tânărul fermier va mai primi 50.000 de euro pentru susținerea investiţiilor pe care le va face.
Prin Planul Național Strategic 2023-2027, agricultura românească are la dispoziție 15,83 de miliarde de euro, din care 10 miliarde sunt pentru plăţi directe (subvenții), iar 5,83 sunt pentru investiţii.
„Fiscalitatea în agricultură este cea mai redusă în toate sectoarele economice. Finanțările care sunt asigurate pentru agricultură sunt excedentare. Aici trebuie făcut un efort comun. Avem mai mulţi bani decât măsuri sau proiecte. Avem bani la dispoziţie. Avem bani europeni. Când vorbim de exerciţiul financiar 2014-2020 în agricultură şi investiţii, mai avem de atras în următoarele 7 luni 3,8 miliarde de euro. Un miliard pe plăţi directe şi 2,8 pe investiţii.
Adrian Câciu, ministrul Finanțelor
„PNRR ar putea finanța refacerea infrastructurii de irigații”
Acest anunț a fost făcut de ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, într-o intervenție telefonică de la Bruxelles, unde ieri se aștepta un răspuns al Comisiei Europene la solicitarea României în acest sens. De asemenea, Marcel Boloș a subliniat faptul că ministerul pe care îl conduce a avut toată deschiderea pentru a găsi împreună cu Ministerul Agriculturii cele mai bune formule pentru finanțarea sectorului agricol. El a amintit cele trei căi de finanțare promovate până acum (eficiența energetică, retehnologizarea industriei alimentare și digitalizarea), subliniind că toate au atras foarte multe proiecte din partea companiilor.
150.000 de tractoare este deficitul pe care îl înregistrează astăzi agricultura românească, iar în țară nu există societăți care pot acoperi această lipsă, potrivit Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR)
Reprezentanții industriei alimentare au spus că există o problemă în piață cu implementarea proiectelor, deoarece durează foarte mult timp. „Durează mult realizarea unor proiecte. Pe de altă parte, o problemă este și credibilitatea pe care o au producătorii în fața instituțiilor financiare. Avem o problemă majoră din acest punct de vedere”, a spus Octavian Păltânea, managerul de dezvoltare al Grupului Carmistin. În aceeași idee a fost și problema ridicată de Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), care a atras atenția că, deși companiile realizează proiecte, ele trebuie să aștepte între 8 și 12 luni pentru a primi autorizația integrată de mediu. La rândul său, Aurel Popescu, preşedinte al Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), a adus în discuție faptul că România se confruntă cu un deficit de experți care trebuie să analizeze și să aprobe proiectele care vizează zona de energie regenerabilă. Deși fermieri și companiile din industria alimentară au depus foarte multe proiecte pentru finanțarea construcției de parcuri fotovoltaice, ele sunt mult întârziate pentru că nu are cine să le avizeze repede, a spus reprezentantul ROMPAN. Prezent la dezbateri, Radu Timiș jr, managerul general al grupului Cris-Tim, a supus atenției, printre altele, și problema îngrășămintelor. „Nu se poate ca o agricultură ca a noastră să depindă de importurile de îngrășăminte. Noi mai avem un singur combinat care mai funcționează și ăsta ne șantajează cu prețul cum îi convine lui”, a spus reprezentantul Cris-Tim.
Băncile au crescut finanțările
Pe lângă fondurile europene, agricultura și industria alimentară au la dispoziție și creditele bancare care pot fi luate cu garanții din partea statului. Acest lucru a făcut ca valoarea finanțărilor să crească de la 25 de miliarde de lei în 2021 la 28 de miliarde anul trecut, a subliniat Bogdan Alexandrescu, directorul Direcției Agri din cadrul CEC Bank. De exemplu, anul trecut 20% din creditele acordate de CEC au fost pentru agricultori, ceea ce a însemnat că 1 din 5 credite acordate a fost pentru fermieri.