"Suntem în grafic şi suntem convinşi că până în august terminăm lucrarea. Astăzi este ziua în care oprim închiderea la Leşu şi începem acumularea", a declarat directorul Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Crişuri, Pasztor Sandor, în timpul vizitei pe şantier, împreună cu vicepremierul Tanczos Barna şi ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu.
Vicepremierul Tanczos Barna consideră că lucrarea de la Barajul Leşu "impresionează prin complexitate şi prin volum".
"Ambele se datorează echipelor tehnice şi vreau să-i felicit pe cei de la ABA Crişuri şi echipei sale, în tot ce înseamnă proiectare, să mulţumesc companiilor implicate în realizarea lucrării, care mai au două luni de muncă asiduă, precum şi doamnei ministru şi celor de la minister, pentru susţinerea continuă în momentele în care nimeni nu mai credea că o lucrare prin PNRR de o asemenea anvergură poate fi finalizată la sfârşitul lunii august", a declarat vicepremierul.
Potrivit specialiştilor, în prima etapă lacul va acumula treptat aproximativ 5 milioane de metri cubi de apă, în jur de 15% din capacitatea lacului, proces care ar putea dura circa două luni, în contextul perioadei secetoase. Ulterior, vor fi monitorizaţi versanţii şi stabilitatea zonei pentru a preveni eventuale alunecări de teren sau alte probleme tehnice, înainte ca volumul să fie crescut spre capacitatea normală şi o suprafaţă de aproximativ 150 de hectare.
Autorităţile estimează că, în condiţii hidrologice normale, până în iarnă lacul ar putea ajunge aproape de nivelul maxim, de circa 30 de milioane de metri cubi. Oficialii susţin că această rezervă va asigura alimentarea cu apă pentru Oradea şi pentru alte comunităţi din zonă, contribuind atât la combaterea efectelor secetei, cât şi la protecţia împotriva inundaţiilor.
Pe lângă importanţa strategică pentru resursele de apă, proiectul este văzut şi ca un impuls pentru dezvoltarea turistică a zonei Munţii Apuseni, în contextul modernizării infrastructurii rutiere din regiune.
Constructorii au anunţat că au început şi lucrările la scara pentru peşti, o lucrare complexă, unicat în ţară, care va permite traversarea barajului de către populaţiile de peşti. Reprezentanţii şantierului au precizat că la realizarea ei contribuie specialişti din mai multe state europene.
Ministrul interimar al Mediului a subliniat că Barajul Leşu este unul dintre cele mai importante proiecte rămase în finanţarea prin PNRR şi a apreciat eforturile echipelor tehnice şi ale constructorilor pentru menţinerea investiţiei în programul european.
"Este vorba de aproximativ 250.000 de români care vor fi ajutaţi de lucrările de la Sălard şi barajul de la Leşu. Sunt două lucrări cheie care vor asigura, pe de-o parte, apărarea împotriva inundaţiilor, dar şi accesul la apă, pentru că vorbim inclusiv de o componentă esenţială de acces la apă", a afirmat aceasta.
Diana Buzoianu a subliniat că astfel de investiţii sunt esenţiale, criticând pierderea unor fonduri europene în ultimii ani. "Din păcate, în ultimii ani au fost pierdute uriaşe bugete alocate care ar fi putut să vină din fonduri europene. Lucrările de astăzi, de la Sălard şi de la Leşu, ne arată că, cu un management responsabil, cu conduceri care să prioritizeze lucrările, se pot accesa banii", a spus aceasta.
La rândul său, prefectul judeţului, Marcel Dragoş, a declarat că finalizarea barajului reprezintă un obiectiv strategic pentru Bihor, atât pentru dezvoltarea turistică a zonei, cât şi pentru asigurarea rezervelor de apă în perioadele de secetă.
Directorul general al Apelor Române, Dragoş Cazan, a declarat, pentru AGERPRES, că este o lucrare, executată pe fonduri PNRR, de o echipă pe care şi-ar dori-o în toate administraţiile bazinale.
"O echipă de oameni curajoşi, competenţi, care au riscat şi au câştigat. Şi noi, ca ţară, am câştigat acest baraj, pentru că în ziua de astăzi foarte puţine baraje începute în perioada trecută s-au finalizat. Este un câştig foarte mare pentru noi, pentru gospodarii de apă, pentru populaţie şi pentru toate folosinţele din aval. Impermeabilizarea paramentului amonte este o tehnologie de actualitate, care s-a aplicat cu succes, iar scara de peşti este o provocare pe care sperăm să o depăşim şi suntem siguri că o depăşim, pentru asigurarea continuităţii longitudinale a ihtiofaunei, adică a peştilor, ca să poată migra dintr-o parte în alta a barajului. Este realizată cu materiale străine, cu tehnologie străină, este ceva pilot pentru noi, pentru ţara noastră şi vrem să o implementăm şi în alte proiecte", a declarat directorul Administraţiei Naţionale "Apele Române"..
Lucrările de modernizare şi reabilitare a Barajului Leşu, situat pe Valea Iadului, afluent de stânga al râului Crişul Repede, la 6 km amonte de satul Remeţi, comuna Bulz, au ajuns la un stadiu de execuţie de aproximativ 65%, proiectul fiind într-o fază avansată de implementare.
Pe şantier au fost realizate sau se află în curs de finalizare intervenţii majore, printre care impermeabilizarea paramentului amonte, reabilitarea structurii barajului şi implementarea unui sistem modern de monitorizare prin fibră optică. De asemenea, sunt în curs de modernizare sistemele de control şi alarmare, inclusiv prin instalarea unei platforme SCADA performante.
Alte lucrări includ reabilitarea drumului de coronament, modernizarea iluminatului public şi a căilor de acces, montarea insulelor plutitoare pentru colectarea deşeurilor şi construirea scării de peşti pentru asigurarea continuităţii ecologice a cursului de apă. În prezent, peste 100 de muncitori, coordonaţi de ingineri şi maiştri specializaţi, activează pe şantier.
Proiectul "Îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare în siguranţă a Acumulării Leşu" este finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), având o valoare totală de 206.683.885 lei (cu TVA), din care lucrări de construcţii şi montaj: 117.735.108,67 lei (cu TVA), scrie AGERPRES.