Hreanul, leguma care eliberează căile respiratorii și luptă împotriva bacteriilor. Cum îl poți consuma
Rădăcina hreanului conține mai mulți compuși cu efecte antibacteriene și anticancerigene.
Este o legumă cruciferă, alături de muștar, brocoli, varză, originară din Europa de Est.Rădăcina sa este albă, lungă iar frunzele verzi. Când rădăcina este tăiată, o enzimă descompune un compus, numit sinigrină, în ulei de muștar. Acest ulei, cunoscut sub numele de izotiocianat de alil, dă hreanului mirosul și gustul său revelator și poate irita ochii, nasul și gâtul.
Hreanul este confundat cu wasabi, un alt condiment picant dinn bucătăria japoneză. Deși wasabi este tot o specie de hrean, care face parte din familia Brassicaceae, acesta este o cu totul altă plantă.
Informații nutriționale
Hreanul se consumă în cantități mici, iar o porție uzuală conține puține calorii și multe minerale și compuși vegetali sănătoși, precum glucozinolați, care protejează împotriva infecțiilor, bolilor cerebrale și cancerului.
O lingură (15 grame) de hrean preparat:
- Calorii: 7
- Proteine: mai puțin de 1 gram
- Grăsimi: mai puțin de 1 gram
- Carbohidrați: 2 grame
- Fibre: 0,5 grame
Acesta mai conține și cantități mici de calciu, potasiu, magneziu, acid folic și alți micronutrienți.
Beneficii pentru sănătate
1. Anticancerigen
Glucosinolații și izotiocianații din această legumă-rădăcină protejează împotriva cancerului prin inhibarea creșterii și distrugerii celulelor canceroase.
Unii compuși ai hreanului, cum ar fi sinigrina, pot acționa ca antioxidanți și pot combate deteriorarea celulelor provocată de radicalii liberi. Aceste molecule reactive pot crește riscul de boli, inclusiv de cancer, atunci când nivelurile devin prea ridicate în organism, conform Healthline, citat de dcmedical.ro.
Studiile în eprubetă arată că substanțele din heran pot preveni dezvoltarea cancerului de colon, plămâni și stomac.
Peroxidaza, o enzimă care se găsește în această rădăcină, ajută la activarea și stimularea unui compus anticancerigen puternic care vizează celulele canceroase pancreatice umane.
2. Antibacterian
Izotiocianatul de alil, uleiul eliberat atunci când rădăcina de hrean este tăiată, poate avea proprietăți antibacteriene puternice. Studiile sugerează că poate lupta împotriva mai multor bacterii periculoase, inclusiv E. coli, H. pylori și Salmonella.
Un studiu în eprubetă a observat că izotiocianații extrași din rădăcina de hrean au distrus 6 tipuri de bacterii orale.
Un alt studiu în eprubetă a constatat că acești izotiocianați au împiedicat dezvoltarea a 4 tipuri de ciuperci care pot provoca la infecții cronice ale unghiilor.
Izotiocianații se pot lega de anumite enzime pentru a împiedica creșterea celulelor bacteriene, deși mecanismul exact nu este bine înțeles.
3. Eliberează căile respiratorii
Consumul de hrean eprovoacă o senzație de arsură în sinusuri, nas și gât. Este astfel folosit pentru a ameliora răcelile și problemele de respirație.
Un studiu efectuat pe circa 1.500 de persoane a constatat că un supliment care conținea 80 mg de rădăcină uscată de hrean și 200 mg de năsturel a fost la fel de eficient ca un antibiotic tradițional împotrivainfecțiilor acute ale sinusurilor și bronșitei.
Cum se consumă
Hreanul se prepară din rădăcină rasă, oțet, zahăr și sare. În sosul de hrean se adaugă smântână/maioneză. Este servit în cantități mici cu carne, pește, salată de sfeclă.
Hreanul este vândut și sub formă de supliment și ceai.
Efecte adverse
Întrucât hreanul are gust înțepător trebuie consumat cu moderație.
O cantitate prea mare poate irita gura, nasul, stomacul. Poate fi neplăcut pentru persoanele cu ulcer gastric, probleme digestive sau boli inflamatorii intestinale.