Un studiu publicat recent a relevat că, numai în Statele Unite, adăugarea acestui metal greu în benzină a fost responsabilă pentru mai mult de 150 de milioane de cazuri de tulburări psihiatrice, cum ar fi depresia, anxietatea și ADHD și tulburări de personalitate.
La începutul anilor ′20, ideea de a adăuga plumb în combustibil, pentru a îmbunătăți performanța motoarelor și a proteja piesele acestora, era inovatoare, iar efectele negative ale acestui metal greu, cunoscute încă din Roma Antică, au fost ignorate vreme de decenii.
„Îngrijorările cu privire la siguranța benzinei cu plumb au apărut imediat când unul dintre inginerii care au făcut descoperirea, precum și câțiva muncitori care produceau aditivul, s-au îmbolnăvit, iar unii au murit de boli misterioase. Cu toate acestea, chirurgul general american a respins aceste îngrijorări, invocând lipsa de dovezi ale efectelor la nivelurile scăzute de expunere legate de condus. Discuția despre efectele expunerii la plumb la acea vreme a fost dominată de studii sponsorizate de industrie”, explică, în The Conversation, prof. Ludovica Gazze, de la Universitatea din Warwick, unul dintre experții implicați monitorizarea gradului de expunere la plumb în Marea Britanie.
Statele Unite au eliminat treptat acest aditiv din combustibil, până în 1996, însă abia acum trei ani, la aproape un secol de la lansarea primelor avertismente cu privire la efectele toxice ale benzinei cu plumb, a fost interzisă oficial la nivel global. Algeria a fost ultima ţară din lume care mai utiliza acest tip de carburant și, potrivit Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, a epuizat ultimele stocuri în 2021.
Cu toate acestea, consecințele expunerii la plumbul din benzină continuă să îi uimească pe oamenii de știință.
Analiza expunerii copiilor, pe o perioadă de 75 de ani
O nouă cercetare, bazată pe datele culese în două studii anterioare și publicată în Journal of Child Psychology and Psychiatry (Revista de Psihologie și Psihiatrie a Copilului), de către un grup de cercetători americani, indică faptul că impactul pe care l-a avut neurotoxicitatea plumbului asupra sănătății mintale este mult mai mare decât se credea până acum.
Studiul a analizat, practic, nivelurile de plumb din sângele copiilor americani din 1940 până în 2015 și a constatat că cei născuți între 1966 și 1986 (în mare parte așa-numita Generație X) au avut cea mai mare rată de boli mintale asociate plumbului, cum ar fi: depresia și anxietatea, ADHD, nevrotism și scăderi ale conștiinciozității.
Concluzia cercetătorilor de la Universitățile Florida și Duke din SUA a fost că expunerea la plumb în copilărie a contribuit la apariția a 151 de milioane de tulburări de sănătate mintală în exces, iar Generația X a experimentat cele mai pronunțate efecte asupra sănătății mintale.
Deși în SUA a fost interzis ca aditiv pentru benzină în 1996, Agenția americană pentru Protecția Mediului precizează că plumbul este încă peste tot: în vopseaua de pe jucăriile copiilor, în unele vase și pahare și în conductele pentru apă.
Perturbă majoritatea sistemelor organismului
Deoarece plumbul nu a fost folosit doar în benzină, efectele sale dăunătoare sunt probabil și mai mari, potrivit specialiștilor.
„Plumbul imită calciul din organism, perturbând majoritatea sistemelor care au nevoie de calciu pentru a funcționa. Este legat de pierderi ale funcției cognitive, precum și de boli renale și cardiovasculare, hipertensiune arterială și chiar probleme de fertilitate. De exemplu, exploatând faptul că benzina cu plumb era încă permisă în cursele NASCAR, un studiu din SUA a constatat rate mai mari de mortalitate din cauza bolilor cardiovasculare la adulții în vârstă care locuiesc în apropierea circuitelor Nascar exact atunci când cursele au loc”, exemplifică prof. Ludovica Gazze, din Marea Britanie.
Din acest an, statele membre ale Uniunii Europene au început să colecteze date cu privire la expunerea la plumb la locul de muncă, în special la „lucrătoarele aflate la vârsta fertilă”, potrivit unui document publicat de INSP.
Alte surse de expunere la plumb, de-a lungul timpului, sunt: plumbul din apă, care apare din cauza utilizării țevilor din plumb; plumbul rezultat în urma activităților industriale, precum mineritul și reciclarea bateriilor; vopselele și pigmenții pe bază de plumb; sudarea cu plumb a conservelor; plumbul din condimente, cosmetice, medicamentele aiurvedice, jucării și alte produse de consum, potrivit unui raport publicat de UNICEF, în 2020. Părinții care, prin prisma ocupațiilor lor, lucrează cu plumbul, vin deseori acasă cu praf contaminat pe haine, păr, mâini și încălțăminte, expunându-și astfel, fără să vrea, copiii la acest element toxic.
O directivă a Uniunii Europene (Directiva 2024/869 din 13 martie 2024) prevede reducerea valorilor-limită de expunere profesională pentru plumb și compușii anorganici ai acestuia.