Într-un interviu acordat postului de televiziune CBS, Biden a fost întrebat dacă trupele americane ar apăra Taiwanul. El a răspuns „da”, în eventualitatea în care ar fi vorba despre „un atac fără precedent”, adică despre „o invazie a Chinei”.
Președintele american a continuat, precizând că Taiwan are „propriile judecăți” cu privire la stabilirea propriului destin, deși SUA nu „încurajează independența” insulei. „Aceasta este însă decizia lor!”, a concluzionat, pe de altă parte, șeful Casei Albe, dând impresia că administrația sa se îndepărtează de deceniile de ambiguitate strategică ale politicii americane față de insula separatistă.
Politică duplicitară
Considerat de China o „provincie rebelă”, care va reveni la „patria-mamă”, Taiwan are guvern propriu și este, de facto, un stat independent. Cu toate acestea, autoritățile din Taipei nu și-au declarat în mod oficial independența față de Beijing.
Taiwan a început să acționeze însă ca o națiune independentă încă din 1949, de la sfârșitul războiului civil chinez, atunci când guvernul naționalist, înfrânt, s-a refugiat pe insulă, după victoria comuniștilor lui Mao Zedong, care au preluat puterea la Beijing, proclamând Republica Populară Chineză.
Taiwan a ales să-și păstreze numele de Republica China, ca stat separat. Cu peste 23 de milioane de locuitori, Taiwan este cel mai populat dintre statele care nu sunt membre ale ONU și este recunoscut de numai 23 de țări.
În numele principiului „unei singure Chine”, Beijingul interzice partenerilor săi să întrețină relații diplomatice cu insula, iar insistențele chinezilor au dus, în 1979, la întreruperea oficială a relațiilor dintre Washington și Taipei. Cu toate acestea, colaborarea dintre SUA și Taiwan a continuat în mod neoficial, americanii fiind principalii protectori ai taiwanezilor.
De altfel, în pofida aparentei izolări diplomatice, Taiwan a devenit, cu ajutorul SUA, una dintre economiile în expansiune din zona asiatică, iar administrațiile Trump și Biden au intensificat sprijinul acordat insulei, pe fondul războiului economic dintre Beijing și Washington.
În acest context, liderii de la Beijing au luat foc, la începutul lui august, când președinta Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, Nancy Pelosi, a sosit la Taipei, devenind cel mai înalt demnitar american ajuns în Taiwan în ultimii 25 de ani.
Mai mult, deși SUA nu recunosc Taiwan ca țară, o comisie a Senatului american a făcut, săptămâna trecută, primul pas spre acordarea directă a unui ajutor militar substanțial conducerii de la Taipei și, implicit, spre oficializarea legăturilor cu aceasta.
La începutul lunii septembrie, SUA au aprobat vânzarea de arme în valoare de peste un miliard de dolari către Taiwan, inclusiv 60 de rachete antinavă și 100 de rachete aer-aer, ceea ce a provocat furia Chinei.
Comentariile lui Biden au părut, astfel, să se îndepărteze de deceniile de politică americană față de Taiwan.
Washingtonul îi înarmează acum pe taiwanezi, deși SUA au menținut mult timp o politică de „ambiguitate strategică” în privința posibilității de a interveni militar, în cazul în care Beijingul ar invada Taiwanul. Această politică este menită să descurajeze atât o invazie a Chinei, cât și o declarație oficială de independență din partea taiwanezilor.
Ca și în ocaziile anterioare, în care Biden a părut să schimbe politica SUA cu privire la insula separatistă, Casa Albă a insistat că remarcile din timpul interviului acordat CBS nu indică o modificare a strategiei americane.
În luna mai, Biden semnalase din nou că ar folosi forța militară pentru a apăra Taiwanul de o invazie chineză, dar nu a oferit ulterior nicio clarificare pe această temă.
Furie la Beijing
China a reacționat ieri cu furie, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Mao Ning, declarând: „Comentariile SUA încalcă grav angajamentul important pe care America și l-a asumat de a nu susține independența Taiwanului și trimit un semnal grav, eronat, forțelor separatiste de independență din Taiwan!”. „Nu vom tolera, niciodată, nicio activitate care vizează divizarea țării și ne rezervăm dreptul de a lua toate măsurile necesare.”, a adăugat el.
Deocamdată, foarte probabil, ultimele afirmații ale lui Joe Biden îi vor apropia și mai mult pe liderii de la Beijing de Kremlin, într-un moment în care Occidentul se străduiește să-i convingă să nu sprijine sub nicio formă eforturile de război ale lui Putin în Ucraina.
„Comentariile acestea sunt periculoase, chiar dacă nu reprezintă o schimbare oficială a politicii SUA. Mai explicită aici, decât în gafele anterioare, este sugestia că SUA ar trimite trupe să lupte pentru Taiwan, indiferent de ceea ce face Taiwanul!”.
Jessica Chen Weiss, profesor la Universitatea Cornell