Pe 13 septembrie se împlineşte un an de când senatorul Claudiu Manda (PSD) a preluat şefia Comisiei parlamentare de control al SRI. În ultimul an, audierile din comisiei au relevat aspecte îngrijorătoare legate de activitatea Serviciului, îndeosebi legăturile acestuia cu sistemul judiciar. Pe de altă parte, există indicii că sunt lucruri pe care actuala conducere a comisiei nu doreşte să le afle.
Ironizată în legislaturile anterioare că este mai mult o anexă a SRI decât forul care controlează Serviciul, în această legislatură lucrurile s-au schimbat radical. Schimbarea începuse deja odată cu preluarea conducerii comisiei de către Adrian Ţuţuianu, la începutul anului trecut, iar după venirea lui Manda a fost impus un ritm accelerat al audierilor în comisie. Prima lovitură de imagine a fost audierea, pe 19 septembrie 2017, a fostului locotenent-colonel Daniel Dragomir, care a prezentat o listă de 65 de persoane din politică, presă, mediul de afaceri, justiţie care ar putea să furnizeze informaţii privind implicarea SRI în sfere de activitate care, legal, ar fi în afara competenţelor sale. Mai mult, a fost menţionat un preşedinte al Camerei Deputaţilor care ar fi beneficiat de susţinere nemijlocită din partea SRI. Deşi Manda nu a precizat numele acestuia, se bănuieşte că ar fi fost vorba de Valeriu Zgonea, suspectat de mai mulţi ani de către colegii din PSD că ar avea legături cu serviciile secrete. Ulterior, Dragomir a devenit un fel de vedetă a comisiei care l-a mai audiat în două rânduri, fostul ofiţer permiţându-şi chiar să ceară arestarea lui Cezar Preda, membru în Comisia SRI din partea PNL, pe motiv că nu ar fi respectat confidenţialitatea discuţiilor. „Se impune sesizarea de urgenţă a Parchetului General cu privire la infracţiunile grave comise public de domnul deputat. Se impune chiar ridicarea imunităţii acestuia şi reţinerea şi arestarea să preventivă”, declara în octombrie Dragomir, fără ca Manda să-l pună la punct. Totuşi, afirmaţiile lui Dragomir au oferit un punct de plecare audierilor viitoare. Astfel, s-a aflat că numărul mandatelor de interceptare pe mandate de siguranţă naţională era uluitor de mare, fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, susţinând că timp de un an, a autorizat între 16 şi 20 de mandate pe zi, fiecare dintre ele vizând în jur de 10 persoane. Fostul secretar de stat din Ministerul Justiţiei, Ovidiu Puţura, a precizat că majoritatea miniştrilor din 2012-2016 au avut convorbirile interceptate. De asemenea, audierile cComisiei au menţinut atenţia opiniei publice asupra subiectului protocoalelor încheiate de SRI cu alte instituţii. Omul de afaceri Adrian Sârbu a spus că SRI a încercat să intervină în politica editorială a unor publicaţii, iar în urmă cu două zile fostul director George Maior a confirmat că există ofiţeri acoperiţi în mass-media, unii dintre ei ocupându-se de „contrapropagandă”. Altă dezvăluire importantă a fost mărturisirea generalului Dumitru Dumbravă că au existat echipe mixte Parchet-SRI, însă a negat că au funcţionat cu încălcarea legii. O altă problemă spinoasă a fost afirmaţia fostului preşedinte al ANI, Horia Georgescu, potrivit căreia a existat un protocol de coloaborare între ANI şi SRI care nu a ajuns la comisia parlamentară şi că discuta despre unele dosare ale Agenţiei cu directorul de atunci, George Maior. Pe lângă acestea, au fost şi episoade la comisie care au frizat penibilul. Unul a fost audierea generalului Dumitru Iliescu. Deşi acesta nu mai este şeful SPP de mai bine de un deceniu, comisia l-a ascultat ore în şir cum s-ar face dosarele penale la comanda SRI şi cum dosarul Belina ar fi unul dintre acestea. Într-un final, cei din comisie s-au gândit să-l întrebe de unde are aceste informaţii, iar Iliescu a spus cu seninătate că i-au parvenit de la Direcţia de informaţii a armatei. Nimeni nu s-a scandalizat cum de un general trimis la pensie de mai bine de un deceniu primeşte informaţii de la un servicu de informaţii în care nu a lucrat, referitoare la un alt serviciu. Ba mai mult, a mai fost chemat o dată la audieri, în loc să fie sesizat Parchetul Militar, dacă informaţiile erau reale, sau să fie trimis la plimbare, dacă erau baliverne.
Dezvăluirile din comisie au fost deseori contestate pe motiv că o mare parte dintre cei care le-au făcut au fost fie condamnaţi, fie sunt anchetaţi sau judecaţi penal, fapt ce le-ar afecta credibilitatea.
Deşi Claudiu Manda a anunţat în mai multe rânduri că-l va chema pe Liviu Dragnea la comisie, iar liderul PSD s-a oferit să vină, nici până acum acesta nu a fost audiat. Subiectul a devenit aproape hazliu, o situaţie în care Dragnea se face că vrea să fie audiat, iar Manda se face că-şi ignoră şeful de partid. „Sigur va fi invitat”, spunea preşedintele Comisiei SRI pe 31 ianuarie, iar Dragnea spunea în aceeaşi zi: „M-am plictisit de când mă autoinvit”. Până la urmă, audierea lui Dragnea a fost respinsă în comisie chiar cu voturile PSD şi ALDE. În audierile anterioare, Horia Georgescu, George Maior şi Florian Coldea au admis că Liviu Dragnea a participat la celebra tăiere a porcului din 2013, la care ar fi fost prezente, conform altor surse, şi Codruţa Kovesi şi Livia Stanciu. Mai mult, Victor Ponta şi Dragnea s-au certat în mai multe rânduri pe tema care dintre ei a avut legături mai strânse cu „statul paralel”, pe care toată suflarea pesedistă îl înfierează astăzi cu sârg. Nici de audierea prin videoconferinţă a lui Sebastian Ghiţă nu s-a mai auzit nimic, Manda spunând chiar că fugarul ar trebui să trimită o adresă prin care să se ceară el audiat.