Cercetătorii canadieni dezvoltă în prezent un biosensor, care poate fi utilizat pentru a detecta precoce boala Alzheimer, dar și alte boli. Acesta este „mai puțin invaziv, mai puțin costisitor și mai simplu de utilizat” decât metodele actuale de diagnostic, spun oamenii de știință, și ar putea înlocui examinarea imagistică cerebrală sau puncția lombară dureroasă.
În pofida mai multor decenii de cercetare, oamenii de știință încă au dificultăţi de a găsi factorii declanşatori ai maladiei necruțătoare Alzheimer, în prezent existând mai multe teorii cu privire la cauzele acestei boli. Consecința este că niciun tratament nu permite în zilele noastre nici vindecarea, nici chiar evitarea apariţiei bolii.
Însă, diagnosticarea precoce crește șansele de încetinire a bolii prin tratamentele existente, astfel că cercetători de la mai multe universități din lume își concentrează eforturile în descoperirea unor metode de diagnostic timpuriu. O prezentare generală a muncii cercetătorilor de la SFU Nanodevice Fabrication Group, din cadrul Universității Simon Fraser din Canada, în acest domeniu, a fost publicată recent în revista Nature Communications.
Depistează niveluri mai mici de citokine decât testul de sânge
Concret, este vorba despre un senzor, care funcționează prin detectarea unui anumit tip de proteină mică - în acest caz, o citokină cunoscută sub numele de factor de necroză tumorală alfa (TNF alfa) -, care provoacă inflamație în organism. Nivelurile anormale ale concentrațiilor de citokine pot fi un indiciu timpuriu că sistemul imunitar al organismului nu funcționează corect.
„Creșterea nivelului de citokine din fluidele corpului a fost asociată cu numeroase probleme de sănătate. Detectarea acestor biomarkeri de citokine la concentrații scăzute poate ajuta clinicienii să diagnosticheze bolile într-un stadiu incipient. (..) Citokinele sunt proteine mici care joacă un rol important în reglarea răspunsului inflamator. Găsite în fluidele biologice cum ar fi sângele, saliva și transpirația, ele au câștigat interes ca biomarkeri pentru diferite afecțiuni și boli. O modificare anormală a concentrației de citokine este un indicator al reacțiilor inflamatorii necontrolate care au fost legate de boala Alzheimer, cancere, tuberculoză pulmonară, boli autoimune și cardiovasculare”, explică dezvoltatorii biosenzorului, în revista Nature.
Mai ieftin și mai puțin invaziv
„Obiectivul nostru este să dezvoltăm un senzor care este mai puțin invaziv, mai puțin costisitor și mai simplu de utilizat decât metodele existente”, spune Michael Adachi, professor asistent în știința ingineriei și unul dintre conducătorii proiectului, citat de medicalxpress.com.
Potrivit specialistului, acești senzori sunt, de asemenea, mici și vor putea fi plasați în cabinetele medicilor „pentru a ajuta la diagnosticarea diferitelor boli, inclusiv boala Alzheimer”.
În prezent, există o serie de metode stabilite pentru detectarea acestor biomarkeri, dar au câteva dezavantaje: sunt costisitoare, probele trebuie trimise la un laborator pentru testare și poate dura pentru a primi rezultatele, mai spune Adachi, precizând că biosenzorul lor cu diode cu doi electrozi este extrem de sensibil și poate detecta TNF alfa în concentrații foarte scăzute (10 fM) - mult sub concentrațiile găsite în mod normal în probele de sânge (200-300 fM).
Mai mult, testele actuale de screening pentru boala Alzheimer includ un chestionar pentru a determina dacă persoana are simptome, imagistică cerebrală – care, de asemenea, este costisitoare - sau o procedură care implică o puncție lombară (invazivă și dureroasă) pentru depistarea proteinelor respective în lichidul cefalorahidian (LCR) al potențialului pacient.
Echipa de cercetători intenționează să testeze biosenzorul în studii clinice pentru a se asigura că va fi capabil să detecteze în mod eficient biomarkerii într-o probă de sânge care conține multe proteine diferite și alte substanțe. Ei au depus, de asemenea, și o cerere de brevet provizorie.
Dacă senzorul va fi validat de studiile clinice, acesta ar putea permite diagnosticarea mai rapidă a bolii, ceea ce înseamnă că terapiile ar putea fi inițiate mai devreme.
Conform statisticilor, la nivel mondial, peste 30 de milioane de persoane suferă de Alzheimer, o afecțiune neurodegenerativă care provoacă pierderea progresivă a memoriei. Aproape la fiecare minut, o persoană este diagnosticată cu această boală, pentru care încă nu există un tratament curativ.
Numărul pacienților se va tripla până-n 2050
Peste 55 de milioane de persoane din lumea întreagă suferă de demenţă, un grup de boli din care maladia Alzheimer reprezintă forma cea mai răspândită. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), această boală cuantifică circa 60% - 70% din totalul cazurilor de demenţă, afectând peste 30 de milioane de oameni.
Pe baza unei creşteri a incidenţei cazurilor în ţările cu venituri mici şi medii, se estimează că numărul persoanelor afectate de Alzheimer se va tripla până în 2050. Această „explozie” de cazuri va creşte şi mai mult presiunea, deja considerabilă, atât asupra rudelor bolnavilor, cât şi pentru sistemele de sănătate. Asta pentru că Alzheimer şi celelalte forme de demenţă se numără printre primele cauze de handicap şi de dependenţă în rândul persoanelor vârstnice.
Cu toate că această maladie neurodegenerativă a fost descrisă pentru prima dată cu mai bine de un secol în urmă (1906), de medicul german Alois Alzheimer, și în prezent reprezintă cel mai des întâlnit tip de demenţă, cauzele sale şi mecanismele de declanşare rămân încă în mare parte necunoscute pentru specialiști.
Cercetările recente susțin ipoteza că boala Alzheimer ar putea fi o boală autoimună, mai degrabă, decât o boală a creierului.
(1582) SFU scientists developing early Alzheimer’s disease detection sensor - YouTube