Semnificația Bobotezei este legată de botezul lui Iisus Histos în apele Iordanului de către Sfântul Ioan.
Apa este sfințită în această zi, numită Aghiasma Mare, iar în unele localități tineri înoată în apele reci după crucea aruncată de preoți.
Tradiții românești de Bobotează
„Ca orice sărbătoare mare, Boboteaza începe din ajun. În ajun oamenii postesc. Sacrificiul postului le aduce bogăţie.
În anumite locuri, înainte să mănânce, femeile adună cenuşa din vatră; o vor risipi primăvara pe câmp, zicând: „Cum n-am mâncat eu în dimineaţa ajunului de Bobotează, aşa să nu-mi mănânce lighioanele roadele“.
Sub faţa de masă pun sare şi mei, tărâţe şi fân. Preotul trece cu agheasmă din casă în casă.
Hainele bune sunt întinse prin casă să le stropească preotul cu apă sfinţită; în felul acesta sunt ferite de molii.
Copiii nu sunt bătuţi ca să nu facă bube peste an. Femeia nu se ceartă cu bărbatul.
Ca să nu se înmulţească purecii, nu se cerne făină. Oamenii încearcă să-şi afle viitorul.
Se deschid cerurile. Se spune că în noaptea de Bobotează plesnesc de ger ouăle de corb şi puii de corb îşi deschid aripile, încercând să zboare. În ziua de Bobotează se sfinţesc apele.
Se face agheasmă mare undeva, lângă o apă. Oameni iau agheasmă, îşi stropesc gospodăria şi păstrează ce-a mai rămas. Se zice că atunci când preotul aruncă în apă crucea dracii ies din apă şi o iau la fugă pe câmp. Nu-i văd decât lupii, care se iau după ei, le rup pântecele şi le varsă maţele. Sunt buni la câte ceva şi lupii…
În Bucovina, când preotul trece pe la casele oamenilor de Bobotează, femeile leagă la crucea purtată de el fire de in şi de cânepă. Din aceste fire Maica Domnului va face o plasă pe care o va trece de trei ori prin Iad, salvând sufletele care se vor agăţa de ea. Sufletele rămase în Iad vor fi mâncate de draci. Apoi, dracii se vor mânca între ei până rămâne numai unul, Scaraoţchi.
Legat de un stâlp în mijlocul Iadului, el va muri de foame. Aşa se va curăţi lumea de tot ce e necurat şi vor rămâne numai drepţii cu Dumnezeu şi cu îngerii”, scrie Irina Nicolau în „Ghidul sărbătorilor româneşti”.
Tradiții în alte țări
Creștinii ortodocși sărbătoresc botezul lui Iisus Hristos, iar catolicii Epifania, cu magii aducând aur, smirnă și tămâie.
În Franța, se prepară "galette des rois", o plăcintă care se împare în atâtea felii câţi oameni sunt la masă şi una în plus, denumită "a Bunului Dumnezeu” sau "a Fecioarei”, dată primului sărac. Acum se ascunde o figurină în plăcintă, sub forma unui rege mag, iar acela dintre meseni care va descoperi figurina în porţia sa va fi regele zilei.. În Olanda, copiii colindă cu steaua pentru a primi dulciuri.
În Olanda şi în Belgia se prepară un desert cu cremă de migdale, în care se ascunde o figurină sub forma unui mag, la fel ca în Franţa. Cel mai tânăr membru al familiei se aşează sub masă şi alege feliile, iar cel desemnat rege al zilei îşi alege o regină. Copiii merg cu steaua din casă în casă pentru a primi dulciuri şi portocale, notează observatornews.ro.
Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul
Ioan Botezătorul a fost vărul lui Isus Hristos, fiul Elisabetei - sora Fecioarei Maria - și al lui Zaharia. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.
În dimineața de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă pentru a fi feriţi de boli tot anul. Se spune că după Sfântul Ion „se botează gerul”, asfel că temperaturile încep să crească.
Un alt obicei este„Udatul Ionilor”. În Bucovina se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.
În Transilvania, persoanele cu acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.