Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Incredibil, dar s-a întâmplat. Fostul secretar general al PNL, Robert Sighiartău, consideră că PSD l-a dat jos pe Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, printr-un gest negativ asemenea celui din 2007, când l-a suspendat din funcție pe Traian Băsescu. Sighiartău susține că, după suspendare, popularitatea lui Traian Băsescu a crescut exponențial, așa cum se întâmplă, astăzi, cu Ilie Bolojan, care a devenit cel mai important om politic din România, după moțiunea de cenzură de săptămâna trecută. Mai mult, liberalul este de părere că PSD i-a „lucrat” și pe Băsescu, și pe Bolojan, pentru că „au făcut ceea ce trebuie pentru România”. În realitate, la doi ani de la prima suspendare, în 2009, în primul tur al alegerilor prezidențiale, Traian Băsescu a obținut jumătate din voturile exprimate, în 2007, pentru rămânerea sa la Palatul Cotroceni. Iar la cea de-a doua suspendare, în 2012, 87,5% dintre români au votat pentru demiterea lui „Petrov”. Doar o „erată” a CCR l-a menținut, formal, în funcție. Acum, PNL și USR caută tot o „erată” prin care Ilie Bolojan să fie reînvestit ca premier, după ce a fost dat jos de Parlament cu 281 de voturi.
O declarație-șoc a fost făcută, la începutul acestei săptămâni, în apărarea lui Ilie Bolojan, de către un membru al Partidului Național Liberal, fost secretar general al formațiunii și considerat a fi parte a vechiului PNL, de dinaintea fuziunii cu PDL. Este vorba despre Robert Sighiartău, care a afirmat, luni, în cadrul unei intervenții la o dezbatere de la Antena 3 CNN, că Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură de către PSD, „pentru că a făcut ce trebuie pentru România”, așa cum Traian Băsescu a fost suspendat, tot de către PSD, în anul 2007, de asemenea, „pentru că a făcut ce trebuie pentru România”.
Sighiartău a mers chiar mai departe, afirmând că poporul a sancționat „derapajul” PSD din 2007 împotriva lui Traian Băsescu, prin faptul că suspendarea l-a întărit pe fostul președinte, dovedit, între timp, turnător la Securitate, de către Înalta Curte de Casație și Justiție, mai exact că acțiunea de suspendare l-a făcut pe Băsescu și mai popular în ochii electoratului. Fostul secretar general al PNL susține acum că același lucru se va întâmpla și cu Ilie Bolojan, pe care demiterea de către PSD prin moțiune de cenzură îl va face să crească în popularitate, ca sancțiune din partea alegătorilor pentru social-democrați, așa cum s-a întâmplat, în viziunea lui Robert Sighiartău, și cu Traian Băsescu, după anul 2007.
Este pentru prima dată când un lider important al Partidului Național Liberal își compară președintele cu Băsescu, și asta în sens pozitiv. Cum, de asemenea, este o premieră când un membru al PNL, aripa veche, de dinaintea fuziuni cu PDL, susține că suspendarea lui Traian Băsescu a fost un lucru negativ.
Nu doar PSD l-a suspendat pe „Petrov” în 2007, ci și PNL
În realitate, nu PSD l-a suspendat pe Traian Băsescu în anul 2009, cu o largă majoritate parlamentară, din care a făcut parte, la vremea respectivă, și Partidul Național Liberal. La data de 18 ianuarie 2007, profesorul Dan Voiculescu, președinte al Partidului Conservator, l-a acuzat pe Traian Băsescu de trafic de influență, pentru că, din poziția de președinte al României, i-a transmis ministrului conservator de la acel moment al Economiei, Codruț Șereș, să intervină în favoarea unui grup de interese.
La data de 28 februarie 2007, Parlamentul României a aprobat înființarea unei comisii de anchetă privind suspendarea din funcție a lui Traian Băsescu. Această comisie a fost condusă de către profesorul Dan Voiculescu. Iar la data de 21 martie 2007, această comisie a elaborat raportul, în care se arată că Traian Băsescu a încălcat Constituția.
Ulterior, la data de 19 aprilie 2007, Parlamentul a decis, prin vot, suspendarea lui Traian Băsescu din funcția de președinte al României.
În 19 mai 2007, a fost organizat referendumul de demitere a lui Băsescu de la Palatul Cotroceni. Atunci, s-au prezentat la urne 8.135.272 de cetățeni români cu drept de vot, reprezentând 44,45% din listele electorale permanente. Au votat „DA”, adică pentru demitere, 2.013.099 de alegători (24,75%), iar cu „NU”, adică împotriva demiterii, 6.059.315 alegători (74,48%).
„Creșterea” popularității a ajuns la 7,4 milioane de voturi împotrivă
Robert Sighiartău susține că popularitatea lui Traian Băsescu a explodat după acest referendum. În realitate, la data de 22 noiembrie 2009, când a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale de la acel moment, Traian Băsescu, candidat pentru un al doilea mandat la Palatul Cotroceni, a obținut doar 3.153.640 de voturi (32,44%), adică jumătate din susținerea de care s-a bucurat la referendumul de demitere din anul 2007.
În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din anul 2009, Traian Băsescu s-a reales președinte cu 5.275.808 voturi (50,33%), adică cu 900.000 de voturi mai puține decât cele exprimate cu „NU” la referendumul de demitere din 2007.
Prima suspendare a lui Traian Băsescu a fost decisă de Parlament cu 258 de voturi „pentru”. Împotrivă au votat parlamentarii PD și PLD (oamenii lui Băsescu), care au numărat 76 de aleși, iar 21 de parlamentari de la UDMR s-au abținut de la vot. Așa cum am arătat mai sus, pentru suspendarea lui Traian Băsescu au votat și parlamentarii PNL, formațiune din care, astăzi, face parte Robert Sighiartău.
Argumentul că suspendarea l-a făcut pe Băsescu și mai popular decât fusese înainte este cu atât mai aberant, cu cât, la data de 6 iulie 2012, Parlamentul României, prin 256 de senatori și deputați, a decis a doua suspendare a lui Traian Băsescu din funcția de președinte al României. Suspendarea a fost inițiată de către Uniunea Social-Liberală (USL), adică de către PSD și PNL.
La 30 iulie 2012, 7,4 milioane de români au votat pentru destituirea lui Traian Băsescu, la referendumul de demitere (87,52%). Împotriva demiterii au votat doar 11,5%.
Atât teoretic, cât și practic, Băsescu a fost demis. Însă, printr-o „erată” dată noaptea de Curtea Constituțională, referendumul a fost invalidat, deoarece s-a invocat că prezența a fost sub 50% din totalul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente.
Planul absurd, reanimat în 2026?
PNL și USR caută, în 2026, tot o „erată” pentru ca Ilie Bolojan să revină în funcția de premier plin, în ciuda faptului că a fost demis prin moțiune de cenzură, la data de 5 mai 2026, de către Parlamentul României, cu 281 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 abțineri.
Decizia Curții Constituționale nr. 85/2020 arată că un premier demis prin moțiune de cenzură nu mai poate fi repropus de către președintele României, deoarece nu există posibilitatea ca opinia majoritară a Parlamentului să se modifice într-un interval scurt de timp.
Liberalii și progresiștii vor, însă, să impună un scenariu absurd, în care președintele României, Nicușor Dan, să nominalizeze, în prima fază, un candidat la funcția de prim-ministru din partea PSD, având convingerea că acesta nu va putea coagula o majoritate parlamentară necesară obținerii votului de învestitură, pentru ca, imediat după acest pas, sub amenințarea dizolvării Parlamentului și a convocării alegerilor parlamentare anticipate, Ilie Bolojan să fie renominalizat de către Nicușor Da, iar Parlamentul să accepte această propunere, reînvestind premierul pe care tocmai l-a demis cu un vot covârșitor.
Astfel, așa cum Traian Băsescu a ignorat votul popular din iulie 2012, exprimat atât prin Parlamentul României – care l-a suspendat, cât și votul direct exprimat de cei 7,4 milioane de români – care au votat „DA” la referendumul de demitere, tot așa Ilie Bolojan, USR și PNL doresc să ignore voința Parlamentului, care l-a demis pe Bolojan cu 281 de voturi, astfel încât să fie repus în funcția de prim-ministru.
Se caută o nouă „erată”, care să-l readucă pe Bolojan la Palatul Victoria. Președintele spulberă acest plan
Scenariul revenirii lui Ilie Bolojan, ca prim-ministru cu drepturi depline, la Palatul Victoria a fost spulberat, ieri, chiar de către președintele României, Nicușor Dan. Acesta, într-o conferință de presă, întrebat de jurnaliști dacă ia în calcul să-l mai numească premier pe Ilie Bolojan, a declarat că „cu titlu general, solicitarea mea pentru toate delegațiile de partide, pentru oricare dintre propunerile de guvern, mai exact întrebarea mea va fi dacă au sau nu au deja negociată o majoritate. Ăsta e răspunsul general. Așa cum văd eu, din discuțiile preliminare, dacă partidele își păstrează opțiunile pe care le-au expus deja în spațiul public, variante de guvern susținut de o majoritate în Parlament sunt relativ puține. Și eu nu o să fac experimente și nu cred că este util pentru România să facem experimente în care să propunem un premier și apoi să-l vedem dacă strânge sau nu o majoritate. Eu vreau să obținem o propunere de premier și elemente compatibile. Mâine sau luni, pe program, pe discuțiile esențiale care să strângă o majoritate înainte ca ei să desemnez un prim-ministru”.
Nicușor Dan ia în calcul chiar și desemnarea unui premier independent, „tehnocrat”, lucru care este acceptabil și pentru PSD.
Congresul progresismului liberal
Mânie sau cel târziu luni, președintele României ar urma să convoace la Palatul Cotroceni toate partidele parlamentare, la consultări oficiale și constituționale în vederea învestirii unui nou prim-ministru.
Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România nu sunt de acord cu un guvern tehnocrat sau cu un guvern condus de un premier tehnocrat, deoarece se tem de o creștere, în această conjunctură, semnificativă a scorului electoral al PSD, până la alegerile parlamentare din anul 2028, așa cum s-a întâmplat, în anul 2016, după un an de guvernare tehnocrată Cioloș.
De altfel, aripa progresistă din PNL împreună cu cei de la USR vor fie un Guvern PNL-USR-UDMR cu Ilie Bolojan premier, fie să rămână în opoziție, pentru a pregăti alegerile. Acesta este și motivul pentru care, în aceste zile, se pune la cale un plan pentru eliminarea din conducerea PNL a contestatarilor lui Ilie Bolojan.
Surse politice arată că se pregătește organizarea unui congres extraordinar, în care să fie bătute în cuie cinci obiective principale. Primul este acela al înlocuirii actualilor prim-vicepreședinți și vicepreședinți neobedienți cu actualul lider. Al doilea se referă la modificarea Statutului, inclusiv prin introducerea unei prevederi că PNL nu mai face niciodată alianță cu PSD. Apoi, se dorește fuziunea cu Forța Dreptei (partid înființat de Ludovic Orban), cu REPER (partid înființat de Dacian Cioloș și de Dragoș Pîslaru) și DREPT (partid fondat de Vlad Gheorghe).
Congresul ar urma, totodată, să pregătească alegerile locale și parlamentare din anul 2028, inclusiv prin formarea unei alianțe preelectorale cu USR. Nu este exclus ca, eventual, la același congres, să se decidă și faptul că PNL și USR vor merge împreună la alegerile prezidențiale din anul 2030, cu un candidat comun, în persoana lui Ilie Bolojan.
Citește pe Antena3.ro
