Acesta a prezentat soluțiile pentru reciclarea deșeurilor.
„Cea mai importantă soluție pentru prezent este schimbarea terminologiei de contribuție de economie circulară și schimbarea taxei la depozitare. În 2017 am transmis către Ministerul Mediului o propunere în care taxa la depozitare să se aplice pentru toate tipurile de deșeuri, de la codul 2 până la codul 20, pe modelul polonez. În funcție de gradul de tratare a deșeului, acesta să fie taxat. Să fie taxat foarte mult cel care se depozitează fără niciun fel de tratament.
A doua soluție pentru deșeurile biodegradabile, aplicată de urgență modalitatea de elaborare a compostului. Să știm foarte clar care sunt prevederile. În prezent,în România, pe partea de utilizare a fertilizanților există o mare reticență din partea agricultorilor. Și, mai grav, din partea unor cetățeni care locuiesc în zone, se plâng de miros, lucru care nu ar trebui să-i deranjeze pentru că acest este natural.
Certificatele de origine pentru deșeurile de origine biodegradabilă pentru producția de biogaz. Sunt investiții de biogaz în România care funcționează foarte bine pe deșeuri, de altă natură decât cele municipale dar au această barieră. Din nefericire, din 2014, suntem în 2023, încă se lucrează la această procedură și ar rezolva o mare parte din problema deșeurilor biodegradabile, chiar dacă acestea sunt colectate, au o numită impurificare.
Al treilea lucru, este foarte bine că s-a făcut această actualizare a legii salubrizării dar ea trebuie aplicată în primul rând de către administrațiile publice locale", a afirmat Bogdan Constantinescu.
Bariera concurențială între deșeu municipal și restul de deșeuri poate fi eliminată prin lege.
„La București există capacități din zona privată care pot să preia anumite deșeuri. Din motive legislative, fie de autorizații de mediu, sunt împiedicați să preia deșeuri din această zonă municipală spunând că sunt strict în zona simiturilor. Deci există o barieră concurențială între deșeu municipal și restul de deșeu. Bariera poate fi eliminată legislativ. Parte dintre ele sunt integrate în planurile județene, au autorizație de mediu dar în momentul în care vor să preia deșeu din zona municipală, li se spune nu, trebuie să aveți delegare. Când vor să facă delegare, li se spune - nu putem că trebuie să facem licitație. Bucureștiul nici măcar nu a scos la consultare publică”, explică acesta.
La Brăila există o unitate de tratare a deșeurilor pe mai multe tipuri de materiale.
"Pe valorificare energetică, există o facilitate care face valorificare energetică a deșeurilor municipale. Este o reconversie a unei foste instalații. Funcționează, are autorizație de mediu și e blocată exact din același motiv, pentru că nu are permisiunea să preia din zona deșeuri municipale.
Toată lumea se uită la tratare. E acel segment între sortare și eliminare. În afară sunt deja linii dedicate pe tip de material. În România operăm, de exemplu, cu o facilitate la Brăila făcută pe fonduri europene, unde ni se solicită să scoatem peste 14 tipuri de materiale. Este absolut imposibil pe tehnologia pusă la bază pe facilitatea respectivă să scoți acele fracții în posturile ținute. Din 14, începând cu luna martie am reușit 7. Suntem la început de drum. Din nefericire gradul de colectare separată, din 115 tone/zi ne intră 11 tone, restul sunt impurificate și se duc direct la groapă", precizează directorul general BRAI CATA.