Administrația locală din România se confruntă cu dezechilibre structurale profunde, care o fac excesiv de dependentă de bugetul central și vulnerabilă pe termen lung, arată o analiză comparativă realizată pe baza datelor colectate în ultimii ani din statele Uniunii Europene. Concluziile au fost prezentate de Ilie Bolojan în cadrul discuțiilor recente cu autoritățile locale.
Potrivit datelor, România se remarcă printr-o dependență extrem de ridicată de transferurile de la bugetul de stat. Veniturile provenite din aceste transferuri reprezintă 7,43% din PIB, în timp ce veniturile proprii ale autorităților locale — altele decât transferurile — ajung doar la 1,51% din PIB. Astfel, 83,1% din bugetele locale provin din bani alocați de la centru, aproape dublu față de media UE, unde ponderea transferurilor este de 51,1%.
Un alt dezechilibru major este nivelul foarte scăzut al veniturilor din taxe și impozite locale. În România, acestea reprezintă doar 0,74% din PIB, comparativ cu o medie europeană de 3,68%. Situația este similară și în cazul taxelor pe proprietate: 0,55% din PIB în România, față de 1,85% în Uniunea Europeană. Cauzele sunt multiple — de la baza fiscală redusă și numeroasele exceptări, până la nivelul scăzut al taxelor și dificultățile de colectare — iar efectul direct este creșterea presiunii asupra bugetului central.
Dezechilibrul devine și mai evident în zona cheltuielilor de personal. În timp ce cheltuielile cu salariile din administrația locală ajung la 3,07% din PIB, veniturile din taxe și impozite locale sunt de doar 0,74% din PIB. Prin comparație, în Uniunea Europeană, salariile autorităților locale (3,59% din PIB) sunt aproape integral acoperite de veniturile proprii (3,68% din PIB). În România, cheltuielile salariale sunt de peste trei ori mai mari decât veniturile locale, ceea ce accentuează dependența de fondurile de la stat.
Paradoxal, România se află pe primul loc în UE în ceea ce privește nivelul investițiilor locale, cu 2,98% din PIB, aproape dublu față de media europeană de 1,56%. Raportat însă la resursele proprii ale autorităților locale, investițiile sunt aproape duble, fiind susținute în principal din programe naționale, precum Anghel Saligny, și din fonduri europene. În interiorul țării, discrepanțele sunt semnificative: municipiile reședință de județ și localitățile cu activitate economică intensă se descurcă mult mai bine decât comunele și orașele mici, unde dezechilibrele sunt și mai accentuate.
În acest context, Ilie Bolojan susține că pachetul de reformă în administrație este esențial pentru corectarea acestor probleme. Măsurile propuse vizează creșterea veniturilor proprii ale autorităților locale, reducerea cheltuielilor de personal acolo unde aparatul administrativ este supradimensionat și redirecționarea economiilor către servicii publice mai bune. Reforma urmărește, totodată, stimularea dezvoltării economice locale, descentralizarea competențelor și susținerea performanței în administrație.
„În discuțiile avute cu autoritățile locale, am prezentat aceste realități și necesitatea unor măsuri care să facă administrația mai eficientă și mai orientată spre cetățeni”, a transmis Ilie Bolojan, subliniind că, deși sistemele administrative diferă de la o țară la alta, comparațiile europene rămân relevante și indică clar direcția în care România trebuie să meargă.