Parlamentul bosniac a aprobat noul guvern central, după 14 luni de blocaj, deschizând astfel calea pentru o reluare a reformelor necesare pentru candidatura la Uniunea Europeană şi pentru negocieri asupra unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional.
Dezacordurile între membrii sârb, croat şi bosniac ai preşedinţiei tripartite bosniace cu privire la drumul spre integrarea în NATO au blocat formarea unui nou guvern după alegerile desfăşurate la nivel naţional în 2018 în această ţară balcanică divizată etnic.
După un compromis încheiat luna trecută între grupurile etnice, parlamentul de la Sarajevo a aprobat pe 5 decembrie numirea economistului sârb bosniac Zoran Tegeltija în funcţia de prim-ministru.
Tegeltija a fost anterior ministru de finanţe al Republicii Srpska, una din cele două entităţi autonome ale Bosniei, alături de Federaţia croato-musulmană.
Parlamentul a aprobat noul cabinet propus de Tegeltija, cu o majoritate de 29 de voturi din totalul de 42.
Premierul nu a făcut nicio declaraţie după vot.
Zoran Tegeltija, membru al partidului bosniac sârb la putere SNSD, a fost nominalizat de liderul formaţiunii, Milorad Dodik, membru al preşedinţiei tripartite, în schimbul unui program de reforme cerut de NATO, blocat anterior de sârbi, care se opun unor legături mai strânse cu Alianţa.
Noul guvern va avea nouă miniştri din cele mai mari trei partide etnice - SNSD, HDZ (croat) şi SDA (bosniac) - şi doi de la două formaţiuni mai mici partenere ale SDA.
Noul premier a precizat că mai urmează să fie aprobat un minister pentru drepturile omului şi refugiaţi, întârziat din motive procedurale.
Zoran Tegeltija a menţionat ca priorităţi deblocarea reformelor necesare pentru ca Bosnia să-şi asigure statutul de candidat la aderarea la UE, precum şi deblocarea investiţiilor îngheţate, vizând stimularea creşterii economice.
Bosnia a semnat în 2016 un acord cu FMI pentru un împrumut de 553 milioane de euro (612,7 milioane de dolari), îngheţat în 2018 din cauza blocării reformelor economice.