Inițial, „brain rot” era folosit în mod ironic pentru a descrie materiale online absurde sau lipsite de sens. În timp, însă, termenul a devenit o formă de protest față de impactul rețelelor sociale asupra gândirii, atenției și stării emoționale.
Tiziana Bucec, creatoare de conținut stabilită la Berlin, este una dintre vocile care vorbesc deschis despre acest subiect. Ea spune că a început să abordeze tema după ce a observat cum timpul petrecut pe social media îi amplifica anxietatea și îi diminua prezența mentală, scrie CNN.
Deși „brain rot” nu este un diagnostic medical, neurologii remarcă faptul că modul compulsiv de consum al informației online activează mecanisme similare cu cele întâlnite în dependențe, precum jocurile de noroc sau consumul de substanțe.
Scroll-ul perpetuu stimulează repetat eliberarea de dopamină – neurotransmițătorul asociat cu recompensa și motivația. Acest proces determină creierul să caute constant stimuli rapizi. Se reduce astfel capacitatea de a rămâne concentrat pe activități mai lente, dar esențiale, cum ar fi lectura, munca profundă sau interacțiunile față în față.
Specialiștii consideră „brain rot” o consecință a expunerii îndelungate la materiale scurte, fragmentate și lipsite de valoare educațională sau emoțională. Clipurile virale, provocările repetitive sau glumele scoase din context sunt concepute pentru a atrage atenția imediat. Ele nu pot stimula gândirea pe termen lung.
Consumul continuu de astfel de conținut poate antrena creierul să caute satisfacție instantanee. În acest fel, activitățile ce necesită răbdare și concentrare se transformă în experiențe percepute ca plictisitoare sau obositoare.
Chiar dacă impactul este mai preocupant în rândul celor mici, fenomenul nu se limitează la copii și adolescenți. Adulții sunt la fel de expuși, iar modul în care aceștia folosesc tehnologia influențează direct comportamentul digital al copiilor.
Dacă părinții își verifică constant telefonul, inclusiv în momente importante – cum ar fi condusul sau timpul petrecut împreună – transmit implicit ideea că acest obicei este normal.
Creierul copiilor are nevoie de experiențe variate pentru o dezvoltare sănătoasă: jocuri fizice, interacțiuni sociale, recunoașterea expresiilor faciale și gestionarea emoțiilor. Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor poate înlocui aceste activități, afectând capacitatea de adaptare și învățare pe termen lung.
Expunerea continuă la conținut rapid și superficial poate duce la dificultăți în menținerea atenției și în procesarea informațiilor complexe.
Psihologii subliniază că nu orice consum de conținut ușor este nociv. Fiecare generație a avut forme proprii de divertisment fără obiectiv precis, iar acest tip de relaxare poate fi benefic dacă nu interferează cu responsabilitățile și dezvoltarea personală.
Problema apare atunci când materialele superficiale domină complet timpul liber, înlocuind activitățile care stimulează gândirea și relațiile autentice.
În locul restricțiilor totale, experții recomandă stabilirea unor limite clare: intervale dedicate pentru social media, eliminarea aplicațiilor de pe telefon sau accesarea platformelor doar prin browser.
Modificările de mediu sunt adesea mai eficiente decât simpla voință. Atunci când accesul este ușor îngreunat, scade semnificativ tendința de a intra automat într-un ciclu de scroll nesfârșit.
La început de an, mulți specialiști sugerează reducerea timpului petrecut pe rețelele sociale ca pe o rezoluție realistă și benefică. Ideea nu este să renunțăm complet la tehnologie, ci să o folosim conștient, astfel încât să ne sprijine activitățile și să nu ne consume atenția.
(sursa: Mediafax)