Denumirea lunii noiembrie (lat. november) derivă de la cuvântul "novem" care înseamnă nouă, deoarece a reprezentat luna a noua în fostul calendar roman. Este a unsprezecea lună a anului în calendarul gregorian şi are 30 de zile.
În prezent, folosim calendarul gregorian, care este derivat din calendarul iulian. Calendarul iulian a fost introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr. şi pentru prima dată în istorie anul a început la 1 ianuarie. Înainte de Iulius Cezar, romanii au folosit calendarul roman, mai complicat, deoarece romanii considerau că o lună nu putea avea număr par de zile (excepţie făcând februarie, care avea 28) şi erau deci: 4 luni a câte 31 de zile, 7 a câte 29 şi una de 28, total 355; la fiecare 2 ani, au adăugat o lună (mercedonius) de 23 sau de 22 de zile.
Soarele - Luna
Soarele: la începutul lunii răsare la ora 6 h 53 m şi apune la ora 17 h 05 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 7 h 31 m şi apune la ora 16 h 38 m.
Curentul de meteori Tauride de Nord, activ între 20 octombrie - 10 decembrie 2024, seamănă mult cu Tauridele de Sud. Acest curent de meteori atinge vârful maxim în noaptea de 11 spre 12 noiembrie, când Luna va fi plină 79%. Tauridele sunt formate din material mai greu, pietricele, în loc de boabe de praf, numite mingi sau bile de foc, în a căror apariţie s-a observat o creştere la o periodicitate de şapte ani. În 2008 şi 2015 au produs o activitate remarcabilă de mingi de foc, potrivit www.imo.net/resources/calendar/.
Tauridele sunt, de fapt, două averse separate, cu o componentă în Sud şi una în Nord. Tauridele de Sud provin din cometa Encke, în timp ce Tauridele de Nord provin de la asteroidul 2004 TG10, posibil un fragment mare din Encke datorită parametrilor orbitali similari. Ele sunt numite după punctul lor radiant din constelaţia Taurului, de unde s-a observat că provin.
Curentul de meteori Leonide este cunoscut mai ales pentru producerea furtunilor de meteori în anii 1833, 1866, 1966, 1999 şi 2001. Este activ din 6 noiembrie până în 30 noiembrie 2024 şi ajunge la maximum de manifestare în noaptea de 16 spre 17 noiembrie 2024, când se pot vedea 10-15 meteori pe oră. În această noapte, luna va fi plină 98%.
Leonidele sunt resturile cometei Temple-Tuttle, ce a trecut la periheliu în 1998. În perioada 1998-2002, Pământul a trecut, în fiecare an, printr-o regiune plină de praful lăsat de nucleul cometei, astfel s-au produs adevărate furtuni de meteori, cu rate de 1.000 de meteori pe oră. Începând cu 2003, maximum atins de acest curent a fost de cel mult 10 meteori pe oră. Din păcate, s-a estimat că Pământul nu va mai întâlni nori densi de resturi până în 2099. Prin urmare, când cometa va reveni în 2031 şi 2064, nu vor fi furtuni de meteori, dar este aşteptată o activitate mai crescută ce ar putea depăşi 100 meteori / oră, la trecerea pe lângă un conglomerat de resturi ale cometei Temple-Tuttle.
La data de 22 noiembrie se face trecerea în semnul zodiacal Săgetătorul.
Luna - reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar.
Fazele Lunii: la 01 noiembrie - Lună Nouă (Luna începe să crească) 14 h 47 m; la 09 noiembrie - Luna la Primul Pătrar la 07 h 55 m; la 15 noiembrie - Lună Plină (Luna începe să descrească) 23 h 29 m; la 23 noiembrie - Luna la Ultimul Pătrar la 03 h 27 m, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".
Tradiţii populare
Luna noiembrie este numită în popor şi "vinar", adică luna vinurilor, în noiembrie fiind vremea fermentării şi limpezirii vinului în butoaie. În vechile calendare populare erau multe sfaturi legate de lucrările gospodăreşti ale acestei luni, dar şi legate de practicile de medicină populară, descântece şi sfaturi oraculare, prin care se puteau face farmece.
Creştinii din întreaga lume încep pregătirile pentru sărbătorile de iarnă, în această lună, odată cu Lăsata Secului, pe 14 noiembrie, pentru Postul Crăciunului, care se încheie pe 24 decembrie, în ajunul Crăciunului. Începând din această zi, din cele mai vechi timpuri, copiii s-au adunat seara acasă la unul dintre ei ca să înveţe colindele şi să-şi facă planul pentru perioada de colindat. Tot în această perioadă oamenii se adunau la şezătoare, un străvechi şi unic obicei românesc. (''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' - 2000, Ion Ghinoiu)
Sursa: AGERPRES