În urma aprobării oficiale de către ambii colegiuitori, noua legislație va intra în vigoare la douăzeci de zile de la publicarea sa în jurnalul oficial al UE. Rețeaua transeuropeană de transport TEN-T este un proiect al Uniunii Europene ce prevede crearea unei rețele complete de transport auto, feroviar și naval. Ea va fi dezvoltată sau modernizată treptat, în 3 etape: rețeaua centrală ar trebui finalizată până în 2030, rețeaua centrală - extinsă până în 2040, iar rețeaua globală - până în 2050.
Rețeaua TEN-T conectează 424 de orașe europene importante, cu porturi, aeroporturi și terminale feroviare. Atunci când TEN-T va fi finalizată, ea va reduce timpul de deplasare între aceste orașe. De exemplu, călătoria între Copenhaga și Hamburg cu trenul se va putea face în două ore și jumătate, în loc de 4 ore și jumătate, cât durează în prezent. Regulamentul revizuit stabilește obiective ambițioase pentru infrastructura europeană de transport:
Viteza de deplasare feroviară
Până în 2040, liniile feroviare de pasageri din centrul TEN-T și rețeaua centrală extinsă trebuie să sprijine trenurile care călătoresc cu viteze de 160 km/h sau mai repede.
Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS)
ERTMS va fi implementat în întreaga rețea TEN-T ca sistem european unic de semnalizare, sporind siguranța și eficiența feroviară. Sistemele naționale vechi de „clasa B” vor fi eliminate treptat, stimulând investițiile din industrie în ERTMS.
Parcare sigură și securizată
Până în 2040, zonele de parcare sigure și securizate vor fi dezvoltate pe rețeaua rutieră centrală și centrală extinsă, în medie, la fiecare 150 km, asigurând siguranță și condiții de lucru adecvate pentru șoferii profesioniști.
Conectivitate aeroportuară
Aeroporturile majore care transportă peste 12 milioane de pasageri anual trebuie să fie conectate prin cale ferată pe distanțe lungi, îmbunătățind conectivitatea pasagerilor și făcând calea ferată o alternativă competitivă la zborurile interne.
Terminale de marfă
Numărul și capacitatea terminalelor de transbordare vor fi extinse pentru a satisface cerințele actuale și proiectate de trafic. Acestea includ găzduirea de trenuri de 740 m, promovarea trecerii la moduri de transport durabile și stimularea sectorului transportului combinat din Europa.
Planuri de mobilitate urbană durabilă
Toate cele 432 de orașe mari de-a lungul rețelei TEN-T vor dezvolta SUMP-uri pentru a promova mobilitatea cu emisii reduse și zero.
Spațiul maritim european
Sectorul maritim va fi integrat cu alte moduri de transport în mod eficient și durabil. Rutele maritime pe scurtă durată vor fi modernizate, vor fi create noi rute, iar porturile maritime și conexiunile lor cu hinterland vor fi dezvoltate în continuare.
Legăturile de transport cu țările terțe învecinate, inclusiv Ucraina, Moldova și cei șase parteneri din Balcanii de Vest, vor fi îmbunătățite prin noile coridoare europene de transport.
Cum arată rețeaua rutieră TEN-T în România
Reţeaua europeană TEN-T este formată din 9 coridoare, două dintre acestea traversând teritoriul României: Coridorul Rin-Dunăre şi Coridorul Orient. Coridorul Rin-Dunăre prevede 1.199 km de autostradă în România, cu o ramură nordică de o lungime de 828,7 km, dintre care 607 km sunt operabili, și o ramură sudică cu o lungime de 370,3 km, niciunul finalizat. Coridorul Orient prevede 417 km pe teritoriul României, dintre care 170 km sunt în circulaţie (Nădlac - Arad - Lugoj). În 2012, Consiliul pentru Transport al UE a extins rețeaua europeană TEN-T cu patru noi rute rutiere, iar în urma acestei decizii lungimea totală a rețelei TEN-T s-a dublat pe modul de transport rutier. Este vorba despre autostrăzile (sau drumurile expres):
-
Timișoara - Sebeș - Turda - Tg. Mureș - Iași - Ungheni
-
Calafat - Craiova - Alexandria - București
-
Borș - Turda
-
Constanța - Tulcea - Brăila - Galați
Care este stadiul lucrărilor
Unele dintre aceste autostrăzi au devenit operaționale, dar la altele încă se lucrează. De exemplu, autostrada Borș - Turda face parte din Autostrada Transilvania (A 3) care nu este gata integral nici astăzi, deși în luna mai a acestui an s-au împlinit 20 de ani de la debutul lucrărilor. De asemenea, Autostrada Calafat - Craiova - Alexandria - București, cunoscută și ca Autostrada Sudului, este un proiect mult întârziat, el aflându-se încă în faza de pregătire a documentației. Nici drumul de mare viteză Constanța - Tulcea - Brăila - Galați nu este finalizat. Pentru Constanța - Tulcea termenul de predare al proiectului tehnic este luna aceasta, cu 26 de luni mai târziu decât termenul inițial, care era aprilie 2022. În ceea ce privește porțiunea de drum expres Tulcea - Brăila, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere spune că acesta va fi gata până la sfârșitul acestui an. Întârziat este și proiectul Autostrăzii Unirii (A8) Târgu Mureș - Iași - Ungheni, care are o lungime de 304 km. Compania de Autostrăzi a semnat abia în cursul lunii februarie a acestui an cu constructorul turc Nurol contractul de proiectare și execuție a tronsonului Târgu Mureș - Miercurea Nirajului. Tronsonul în cauză are o lungime de 24,4 km și un termen contractual de 6 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. De asemenea, pentru segmentul Paşcani - Iaşi - Ungheni abia la începutul acestui an a fost obținut avizul de mediu şi s-a finalizat studiului de fezabilitate, porțiunea de autostradă intrând în procedura de proiectare propriu-zisă. De menționat că tronsoanele de la Târgu Mureș și până la Miercurea Nirajului și de la Leghin la Târgu Neamț și până la Moțca/DN2 (circa 30 km) sunt prinse pe finanțare în Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce înseamnă că ele trebuie finalizate până la sfârșitul anului 2026.
Cum arată rețeaua feroviară TEN-T în România
Pe teritoriul României, reţeaua feroviară TEN-T coincide în mare măsură cu traseul principalelor magistrale feroviare şi al principalelor legături intermagistrale. Dintre cele 11 coridoare de transport feroviar internațional de marfă, două traversează teritoriul României: Orient - Est-Mediteranean şi Rin - Dunăre. Coridorul Orient/Est-Mediteranean leagă partea de SE a Europei cu porturile Mării Nordului din Germania prin Europa Centrală și traversează opt state membre ale UE: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Ungaria, România și Slovacia. Pe teritoriul României, traseul coridorului feroviar Orient/Est-Mediteranean acoperă în mare parte traseul magistralei 900, inclusiv secțiunea Timişoara - Arad, până la frontiera cu Ungaria şi secțiunea Craiova - Calafat, până la frontiera cu Bulgaria. La rândul său, Coridorul Rin - Dunăre este principala legătură între estul și vestul Europei continentale și străbate următoarele trasee:
• Strasbourg - Mannheim - Frankfurt - Nürnberg - Wels;
• Strasbourg - Stuttgart - München - Salzburg - Wels - Viena - Bratislava - Budapesta - Arad - Brașov - Craiova - București - Constanța;
• Čierna nad Tisou (granița Slovaciei/Ucrainei) - Košice - Žilina - Horní Lideč - Praga - München/Nürnberg.
Traseul coridorului feroviar Rin - Dunăre de pe teritoriul României acoperă porțiunile magistralelor feroviare 800 (București Nord - Ciulnița - Fetești - Medgidia - Constanța - Mangalia) şi 900 (București - Videle - Roșiori Nord - Craiova - Filiași - Drobeta-Turnu Severin - Caransebeș - Lugoj - Timișoara), precum și o mare parte din porțiunile magistralelor 200 (Brașov - Podu Olt - Sibiu - Vințu de Jos - Simeria - Arad - Curtici) şi 300 (București Nord - Brașov - Sighișoara -Teiuș - Războieni - Cluj-Napoca - Oradea).
300 km de cale ferată modernizată estima la sfârșitul anului trecut CFR SA că va deschide traficului în acest an.
Cum arată lucrările pe TEN-T feroviar românesc
Singura modernizată complet și aflată în circulație este ruta feroviară București - Constanța. Pentru modernizarea și electrificarea porțiunii Constanța - Mangalia (43 km), abia în luna aprilie a acestui an a fost lansată licitația. Pe ruta București - Craiova sunt în derularea ample lucrări de modernizare finanțate din fonduri nerambursabile PNRR, iar scopul lor este creștere vitezei de circulația a trenurilor de călători la 120 km/h, sub ținta TEN-T de a se circula cu 160 km/h. De asemenea, luna aceasta a fost lansată licitaţia pentru modernizarea a încă 74,25 de kilometri de cale ferată pe tronsonul Craiova - Drobeta-Turnu Severin - Caransebeş, valoarea estimată a celor două contracte (proiectare şi execuţie) fiind 4,87 de miliarde de lei, fără TVA. Este vorba despre Lotul 4 Drobeta-Turnu Severin - Băile Herculane (41,16 km) şi despre Lotul 5 Băile Herculane - PO Poarta (32,63 km). În ceea ce privește șantierul de pe ruta feroviară Brașov - Sighișoara, deschis în urmă cu ceva ani (126 km, contracte de 5,8 miliarde de lei semnate în 2020), mai avem ani buni de așteptat până la finalizarea lucrărilor. Stadiul fizic de execuție a lucrărilor este de circa 30%. Un motiv pentru avansul slab al lucrărilor a fost și creșterea prețurilor la materialele de construcții. De exemplu, pe secțiunea Brașov - Apața, oferta câștigătoare a fost făcută în 2017, după care au fost pierduți trei ani în contestații. Abia în luna februarie a acestui an Ministerul Transporturilor a reușit indexarea la nivelul prețurilor din 2022. Același lucru este valabil și pentru secțiunea Apața - Cața. Tot anul acesta, în luna aprilie, Ministerul Transporturilor a anunțat că a emis autorizația de construire pentru lucrări de modernizare pe 48 km de cale ferată dintre Arad și Timișoara, și pe alți 6 km din zona Aradului. Contractul, care este finanțat prin PNRR, are o valoare de 2,18 miliarde de lei, fără TVA, şi prevede o perioadă de execuție a lucrărilor de 36 de luni. Să mai spunem că în octombrie anul trecut au început lucrările de electrificare și modernizare a rutei Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor, fiind emisă autorizația de construire pentru lotul 2 Aghireș-Poieni. Electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca - Oradea - Episcopia Bihor este împărțită pe patru loturi: Lot 1 Cluj-Napoca - Aghireș, Lot 2 Aghireș - Poieni, Lot 3 Poieni - Aleșd, Lot 4 Aleșd - Frontieră Ungaria.
Anul trecut CFR SA a eliminat restricții de viteză care cumulau 555 de kilometri, dar au fost introduse altele noi care totalizau 764 de kilometri.
Guvernul a scurtat termenele pentru avizarea proiectelor
Pentru a urgenta implementarea proiectelor de transport de pe rețeaua TEN-T, executivul de la București a modificat în urmă cu un an legislația, impunând termene mai scurte pentru obținerea avizelor și autorizațiilor necesare. Durata maximă a procedurii de acordare a autorizațiilor este de 4 ani și include și perioada alocată elaborării documentațiilor tehnico-economice, aprobării indicatorilor tehnico-economici, asigurarea terenurilor necesare implementării proiectului, exproprieri, precum și orice alte studii de specialitate necesare în procesul de obținere a avizelor, acordurilor și autorizațiilor.